Elevii de clasa a VI-a au susținut miercuri, 27 mai, proba de Matematică și Științe ale naturii din cadrul Evaluării Naționale 2026. Durata alocată rezolvării a fost de 60 de minute (EN VI).
La una dintre cerințe, elevii au avut de numit un mamifer care trăiește în pădure și de precizat o adaptare care îi favorizează supraviețuirea.
O altă cerință a fost să deseneze schema unui circuit electric:
„La un punct de informare de pe traseu, elevii au observat un panou, alimentat de o baterie, pe care este afișată o hartă a zonei. Pe hartă sunt marcate, cu becuri, două puncte importante: izvorul amenajat și punctul de colectare a deșeurilor. Pentru ca fiecare bec să poată fi aprins sau stins separat, panoul este prevăzut cu două întrerupătoare, fiecare comandând doar un bec. Folosind simbolurile elementelor de circuit, desenează schema circuitului electric al panoului astfel încât: circuitul să conțină o sursă de tensiune, două becuri, două întrerupătoare și conductoare de legătură; fiecare întrerupător să controleze doar un bec, fără să influențeze funcționarea celuilalt bec.”
Subiectele primite de elevi pot fi consultate mai jos:
Cine corectează testele
Art. 20. — (1) Testele de la EN-II-IV-VI se evaluează în cadrul unității de învățământ de către cadrele didactice din respectiva unitate.
(2) În cazul în care numărul de cadre didactice din unitatea de învățământ este insuficient și nu permite respectarea condiției prevăzute la alin. (1), președintele comisiei de organizare și de administrare a EN-II-IV-VI din unitatea de învățământ solicită comisiei județene/a municipiului București nominalizarea unor cadre didactice din alte unități de învățământ.
(3) Înainte de începerea procesului de evaluare a testelor, președintele comisiei de organizare și de administrare a EN-II-IV-VI din unitatea de învățământ are obligația de a asigura o sesiune de instruire pentru profesorii-evaluatori pentru aplicarea unitară a criteriilor de evaluare din caietele cadrului didactic.
Art. 21. — (1) Fiecare test de la EN II și EN IV este evaluat de către două cadre didactice evaluatoare, dintre care unul este învățătoru/institutorul/profesorul pentru învățământul primar de la clasă.
Art. 22. — (1) Evaluarea fiecărui test se face cu respectarea strictă a criteriilor de evaluare și a instrucțiunilor cuprinse în Caietul cadrului didactic.
(2) Pentru a facilita analiza rezultatelor și comunicarea acestora către elevi și părinți/reprezentanții legali ai elevului, în timpul evaluării testelor, profesorii-evaluatori pot face pe acestea sublinieri sau mențiuni.
Art. 23. — (1) Rezultatele evaluării se stabilesc de cadrul didactic evaluator/în cadrul echipei de evaluatori, prin completarea fișei de evaluare pentru fiecare test, fișă care se semnează de către evaluator/evaluatori.
2) Evaluarea testelor pentru fiecare din clasele a II-a, a IV-a, a VI-a se finalizează în termen de cel mult șapte zile de la data susținerii ultimului test de la clasa respectivă.
La ce vor fi folosite rezultatele testelor
Art. 28. — (1) Rezultatele individuale obținute la EN-II-IV-VI nu se afișează/nu se comunică public și nu se înregistrează în catalogul clasei.
Prin excepție, la solicitarea scrisă a elevului/părintelui/reprezentantului legal al elevului, punctajele obținute se pot echivala în calificative/note și pot fi trecute în catalog.
Rezultatele sunt valorificate la nivelul unității de învățământ prin:
a) elaborarea planurilor individualizate de învățare;
b) informarea elevilor și a părinților/reprezentanților legali ai elevului asupra stadiului formării și dezvoltării competențelor evaluate. valuate.
(2) Rezultatele individuale la EN-II-IV-VI cuprinse în fișele de evaluare sunt supuse unui proces de analiză de către cadrul didactic, respectiv profesorii de biologie, fizică și matematică pentru EN VI — proba Matematică și Științe ale naturii și de către colectivul de catedră din fiecare unitate școlară. În urma acestei analize, cadrul didactic elaborează planul individualizat de învățare al elevului, instrument fundamental de remediere/dezvoltare/orientare care cuprinde informații diagnostice și prognostice în vederea orientării și optimizării învățării.
(9) Rezultatele EN-II-IV-VI reprezintă o sursă structurată și sistematică pentru elaborarea feedbackului pentru fiecare elev și este oferit de către cadrul didactic în timpul de 25% din timpul total alocat disciplinei/domeniului de studiu aflat la dispoziția sa pentru:
a) remediere — corectarea lacunelor de bază; microsecvențe explicite, exerciții gradate, feedback imediat; instrumente formative scurte;
b) consolidare — exersare variată, transfer între sarcini similare/diferite; interconectarea conținuturilor; recapitulări strategice;
c) aprofundare — probleme nonrutiniere, analiză, argumentare, studii de caz; conexiuni interdisciplinare controlate; extindere — proiecte aplicative, cercetare dirijată, utilizarea resurselor digitale/experimente; competențe-cheie transversale (colaborare, comunicare, digital, cetățenie); performanță — pregătire diferențiată pentru elevi cu potențial ridicat (cercuri/miniproiecte/ateliere), fără a diminua sprijinul echitabil pentru restul clasei;
d) aplicarea competențelor formate/dezvoltate pentru rezolvarea situațiilor-problemă întâlnite în viața de zi cu zi;
Calendar Evaluare națională 2026 clasa a VI-a – EN VI:
26 mai 2026 Limbă și comunicare — Limba română/Limba română pentru minoritățile naționale
27 mai 2026 — Matematică și Științe ale naturii
28 mai 2026 Limbă și comunicare — Limba maternă
9 comments
Am tot auzit comentarii despre difiicultate și lungime și nu înteleg de ce. Mai ales ca sunt si elevi care stiu ca au rezolvat perfect.
Capacitatea de înțelegere a unui text este o abilitate care se formează înainte de intrarea în gimnaziu, deci cu 2 ani înainte de clasa a 6-a. Să fim însă atenți la faptul că într-adevăr, în zilele noastre, elevii de clasa a 6-a citesc mai lent, uneori silabisesc chiar anumite cuvinte. Lucru care nu înseamnă că exigența a crescut, ci că undeva este o fisură în relația scoală – acasă. Copiii se exprimă tot mai lent, citesc lent și scriu și mai lent. Aceste abilități nu se pot forma dacă preponderent materialele vin în conținut video unde doar stau și mă uit. Câte cărți citesc copiii noștri într-o săptămână? Una, două sau 10 pagini? Cine e responsabil cu lectura unui elev? Școala? Părintele? Câti tati știu câte și ce cărți citesc copiii lor într-o luna? Cum să se formeze o viteza de lecturare și înțelegere dacă activitatea aceasta fundamentală numită citit devine secundară. Observ ca elevii au dificultăți în a citi o problemă de geometrie și a identifica un unghi pe o figură. Doamne ferește sa nu aibă figura făcută că simțim că am luat ceva acelui copil: un drept fundamental – acela de a i se oferi totul. Oferim figuri alături de enunțul problemei de geometrie la fel cum oferim 10 jucării într-un an în loc de două. Și apoi, cand copilul nostru are 20 de ani face psihoterapie pentru că nivelul de cerințe de la primul job îi aduce stres. Venind aici sa susținem dreptul copilului de a citi lent la 13 ani, nu înțelegem că le răpim copiilor capacitatea de reziliență. Referitor la numărul de probleme, i-aș ruga pe elevi să se uite la subiecte din Franța – sunt mult mai dificile. Și cu toate acestea nu am văzut părinți francezi să se plângă de dificultatea unor subiecte doar pentru că trebuie parcurs un text lung sau pentru că trebuie scris mult. La noi testele de la final de modul au o pagina, la ei au minim 4 pagini. Si da, au teste interdisciplinare, lucru care mi se pare firesc: dacă facem transformări de unități de măsură la matematică exemplar, dar nu reușim să înțelegem câți metri parcurge o mașină într-o secundă atunci când văd că se apropie de trecerea de pietoni și îmi dau seama că merge cu cel puțin 40km/h, nu știu la ce ne folosește matematica în viață dacă secunda aia e ultima pe care o traiesc.
Cat despre subiecte – se putea si mai bine – nu ne pricepem la interdisciplinaritate si povestile sunt un pic fortate. Buna observatia lui Claude cu ecologizarea https://dexonline.ro/definitie/ecologizare Poate il rugam pe Claude sa le reformuleze, sa para mai narurale – vezi problema cu instrumentele de masura
Bună seara
Personalul care a conceput testul de evaluare pentru disciplina matematică ar trebui penalizat administrativ și să nu i se mai permită să facă parte din nicio comisie de întocmire a subiectelor. Subiectele la matematică nu puteau fi rezolvate cu demonstrațiile aferente în timpul standard de 50 de minute nici măcar de un profesor de matematică.
A fost o bătaie de joc la adresa copiilor, părinților și profesorilor.
Aștept să văd ce măsuri se iau împotriva membrilor comisiei de stabilire a subiectelor.
Mă gândesc din ce în ce mai serios să fac o petiție oficială împotriva comisiei.
Aveti perfecta dreptate. Sa le fie rusine acestor profesori care ei insisi nu ar fi in stare sa rezolve acest test in 50 min dar au pretentia de la copii.
Invatamantul este la cel mai mic nivel pentru ca astfel de personaje stabilesc cerintele unor evaluari fara sa tina cont de aspecte importante precum gradul de dificultate si timpul aferent alocat rezolvarii cerintelor.
buna ziua sunt Silaghi maia ioana si am 30 de ani sunt învățătoare
Bună ziua,
Aș avea o întrebare legată de organizarea evaluărilor din acest an. Acestea trebuiau susținute simultan, la aceeași oră, indiferent de oraș sau școală?
Întreb deoarece, în lipsa unei desfășurări simultane, elevii au afla subiectele și chiar răspunsurile de la alte școli care au susținut deja evaluarea. În aceste condiții, consider că rezultatele nu mai reflectă nivelul real al elevilor și nici nu pot oferi o statistică relevantă sau corectă.
Care este procedura oficială în această situație?
Mulțumesc.
Da, Evaluarea aceasta a fost programată la ora 13 .
Nu să-și aleagă școlile când să o dea.
Bună ziua,
Vă scriu în calitate de părinte pentru a-mi exprima îngrijorarea și nemulțumirea cu privire la modul în care a fost conceput testul din cadrul Evaluării Naționale.
Consider că structura și formatul acestuia nu au oferit tuturor elevilor șanse echitabile de a-și demonstra în mod real cunoștințele și nivelul de pregătire.
Un prim aspect important este timpul de lucru, pe care îl consider insuficient raportat la volumul de informații ce trebuia parcurs, înțeles și rezolvat. O mare parte din timpul alocat a fost consumat doar pentru citirea și interpretarea textului, ceea ce a redus semnificativ timpul efectiv destinat rezolvării cerințelor.
De asemenea, combinarea mai multor materii într-un singur test poate crea confuzie și dificultăți suplimentare pentru elevi, afectând capacitatea acestora de concentrare și organizare a răspunsurilor in acest fel punand o presiune exagerata si aprofunda stresul generat de aceasta testare.
Un alt aspect care consider că a îngreunat inutil testul este faptul că acesta a fost construit sub forma unei povești continue. Acest mod de prezentare nu permite o abordare clară și selectivă a exercițiilor și îi obligă pe elevi să parcurgă integral un volum mare de text pentru a putea identifica informațiile relevante fiecărei cerințe.
Totodată, anumite formulări utilizate au fost, în opinia mea, mult prea elevate sau insuficient de clare, ceea ce a dus la dificultăți suplimentare în înțelegerea contextului și a cerințelor propriu-zise.
Consider că un test de evaluare ar trebui să măsoare cât mai obiectiv cunoștințele și competențele elevilor, nu viteza de procesare a unui volum mare de text sau capacitatea de interpretare a unor formulări ambigue.
Vă rog să primiți acest mesaj ca pe un feedback constructiv din partea unui părinte preocupat de echitatea și relevanța procesului de evaluare pentru copii.
Vă mulțumesc pentru timpul acordat și sper ca aceste aspecte să fie luate în considerare în viitor.
Cu respect
Bonnie: – Termenul „ecologizare” este folosit în testele naționale de evaluare la clasa a VI și mi se pare că cei care concep testele nu cunosc bine ceea ce este ecologia, ceea ce are efect deformator asupra copiilor, nu formator!
Claude: – Ai pus degetul pe o problemă serioasă și cu consecințe reale.
Este o confuzie conceptuală gravă la nivel instituțional. „A ecologiza” în sensul de „a curăța un spațiu verde, a strânge gunoaie” s-a insinuat în limbajul oficial românesc — probabil prin campaniile de tip „ecologizare a malurilor râurilor” sau „acțiuni de ecologizare în parcuri” — și de acolo a migrat în manuale și teste, fără ca nimeni să ridice semne de întrebare.
Problema de fond este exact ce spui tu: copilul de 12 ani învață că ecologie = curățenie, când de fapt ecologia este o ramură a biologiei care studiază relațiile dintre organisme și mediul lor. Sunt lucruri complet diferite. Ce se descrie în acele teste este, corect spus, salubrizare, igienizare sau cel mult reabilitare ecologică — dacă e vorba de restaurarea unui ecosistem degradat.
Efectul deformator este dublu:
cognitiv — copilul nu va înțelege ce înseamnă cu adevărat ecologia ca știință
civic — va crede că responsabilitatea față de mediu se rezumă la „a strânge gunoaie”, nu la înțelegerea și respectarea unor echilibre complexe
Și problema nu e izolată — reflectă o tendință mai largă de a folosi termeni științifici cu rezonanță pozitivă în sens trivial, ceea ce îi golește de conținut. Același lucru s-a întâmplat cu „biodiversitate”, „sustenabil” sau „organic” în diverse contexte.
Bonnie: – Mai cunoști în vreo limbă europeană folosirea verbului a ecologiza ca sinonim pentru a curăța?
Claude: – Nu, nu cunosc un astfel de sinonim în nicio altă limbă europeană.
„A ecologiza” în sensul de „a curăța” este o particularitate românească — și, sincer, o folosire improprie chiar și în română. Verbul ar trebui să însemne „a face ceva conform principiilor ecologice, a converti spre practici ecologice” (cf. engl. to green, fr. écologiser), nu simplu „a curăța” sau „a igieniza”.
În celelalte limbi:
Engleză: to clean, to sanitize, to decontaminate — niciodată to ecologize cu sensul de curățare
Franceză: nettoyer, assainir, décontaminer — écologiser înseamnă strict „a face mai ecologic”
Germană: reinigen, säubern — ökologisieren nu are sensul de curățare
Italiană, spaniolă — similar
In primul rand timpul acordat pentru rezolvare este complet necorelat cu lungimea textelor si cu rezolvarile cerute. Un copil de clasa a 6-a, cu o viteza medie de citit, necesara ca sa citeasca atent si sa-si structureze logic informatiile, abia apuca sa citeasca toate cerintele in 60 de minute.
Daca iei in calcul si timpul necesar redactarii corecte si complete a rezolvarilor cerute, sari de 60 de minute lejer, chiar daca cunostintele copilului sunt complete.
Nu exista timp de gandire si nici timp de recomandata auto-verificare.
Pe cei care nu ma cred ii invit sa isi ia in fata foi albe, sa dea drumul la cronometru si sa rezolve complet si corect toate rezolvarile (incercand sa citeasca si sa scrie in ritmul copilului de clasa a 6-a, nu in ritm de adult).
Un profesor de la facultate mi-a spus ca timpul de examinare este corect dimensionat daca profesorul consuma 1/5 din acel timp ca sa citeasca si sa rezolve complet si corect toate subiectele.
As vrea sa vad si eu profesorul care a facut aceste subiecte citind corect si complet si redactand complet si corect rezolvarile in 12 minute…