A fost un subiect greu? Sau unul uşor? Aceasta este întrebarea pe care o pun cei mai mulţi când vine vorba despre subiectele din fiecare an date la examenele naţionale. După părerea mea, în acest an gradul de dificultate a fost mediu, cu tendinţe spre dificil. Şi, la fel ca în ultimii ani, geometria va face diferenţierea notelor. Dar discuţia abia din acest punct porneşte.
Cred că întrebarea semnificativă care ar trebui pusă nu la acest aspect ar trebui să se refere, ci la cu totul altceva: relevanţa subiectelor. Măsoară oare ele ceea ce ar trebui evaluat? Cred că nu.
Aplicabilitatea în viaţa reală a cunoştinţelor dobândite în gimnaziu este încă departe de a fi un criteriu în formularea subiectelor. Din cei 18 itemi, doar patru conţin trimiteri la concret. Aşadar, extrem de puţini. Totuşi, e mai mult ca în alţi ani. Dar nu e suficient.
Conform programei şcolare, “procesul de proiectare curriculară s-a realizat ținând cont de adaptarea curriculumului la aşteptările societății şi la realităţile sistemului de învăţământ, având ca obiectiv pregătirea elevului pentru viaţă şi profesie”. În ce mod acest deziderat este corelat cu subiectele la Evaluarea Națională, este greu de intuit. Majoritatea covârşitoare a elevilor nu văd la ce le-ar servi cunoştinţele dobândite.
Pentru justificarea abstractizării extreme a predării (şi, după cum se poate constata, şi a formulării subiectelor la examene) am auzit deseori argumentul că noi, profesorii de matematică, livrăm instrumentul şi din acest moment, fiecare este liber să-l folosească după dorinţă şi după puteri. Dar eu aş zice că avem datoria să livrăm şi manualul de utilizare a acestui minunat instrument, matematica. Pentru că vorbim de matematica şcolară, nu de cursuri academice.
Tot din programa școlară mai aflăm că aceasta “promovează exersarea obișnuinței de a recurge la modele matematice în abordarea unor situaţii cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice”. Şi din nou subiectul ratează atingerea ţintei. Este suficient să aruncăm o privire peste itemii de geometrie: niciunul, dar absolut niciunul, nu are nici măcar o tentativă de ancorare în realitatea înconjurătoare. Chiar aşa? Acele figuri geometrice nu servesc la nimic? Sunt doar o delectare a intelectului? Absolvenţii de gimnaziu sunt nişte mici Arhimede contemplând cercuri pe nisip?
Se vorbeşte de testarea PISA, l-am auzit recent pe ministru declarând: “Copilul să fie mult mai pregătit pentru viață activă […], să fie mult mai pregătit din perspectiva testelor PISA”. Cu astfel de subiecte, suntem extrem de departe de obiectiv.
Mai aşteptăm. Poate vreun ministru, poate cineva curajos de la C.N.P.E.E. sau de la U.C.E. va da matematica jos din pod şi o va reda celor mulţi.
_______________
Sorin Borodi este profesor de Matematică la Liceul „Al Papiu Ilarian” din Dej, județul Cluj.
Sursă foto: sorinborodi.ro
Citește și:
La ce mă ajută matematica, în viața de zi cu zi? Profesorul Sorin Borodi: 10 probleme de matematică cu aplicabilitate în viaţa reală, care ar putea fi date la Evaluarea Naţională sau Bacalaureat
Cristina Lazurca
Mircea Bertea
C.I.
Mirabela Amarandei
Mihai Maci
14 comments
Dar despre relevanta punctajului ce spuneti? Problemele de inceput, de tip grila, foarte simple ce-i drept, aduc 0,5 p. Dar poti sa pierzi dintr-un foc 0,5 p daca din cauza stresului alegi un raspuns gresit. Problemele complexe, la care muncești 15 min. iti aduc 0,3 p. Asta arata si cat de mult se pretuieste munca. Raspunsurile de tip grila sunt o capcana mare pentru copii, mai ales ca nu au experienta examenelor. Pacat…
Adevarat ! Sunt sancționați foarte tare copiii care chiar stiu sa calculeze si gresesc doar rezultatul final sau din viteza, bifeaza de pe ciorna, eronat rezultatul final. Probabil vor sa ridice prezența la examen cu orice preț, iar cei care se prezintă chiar pot lua nota 7 – la noroc ! Acesta va intra in istorie drept ministrul care a inventat matematica “la noroc” si care va determina generațiile următoare să nu mai învețe nimic, sa se mulțumească cu grila de nota 7.
A mai fost un simulacru de examen ca acum la ENVIII in 2003 la Bacalaureat. In care a fost tot grila și elevi slabi au luat note mari , că au avut sursa de inspirație și li s-au spus rezultatele, și elevi buni au luat note mici că au greșit minor la calcul și au greșit grila.O să intre la liceu cu note mari elevi care practic nu știu mai nimic la mate. Și o sa ia locurile celor care meritau. Grila se poate foarte ușor frauda. S-au văzut pe lucrări cum erau tăiate rezultate greșite și puse cele corecte. Căci in rest nu avea nimic. Iar pentru 6subiecte cu doua surpuncte la care aveai o grămadă de rezolvat dai 3puncte? A fost o bătaie de joc de punctaj de evaluare. Exercițiile de la partea a IIIa erau cu rezolvări complexe și le acorzi 0,10puncte? Dacă elevul face aproape tot și gredere la sfârșit , ce faci ? Îi dai sau nu punctajul? In mod normal nu că nu a ajuns la final. Ptr care primea acel0,10puncte. O bătaie de joc acest examen. Dai 6 probleme cu a și b care nu au nici o legătură unul cu altul . Deci sunt 12 probleme pe 3puncte. Unde aveți de rezolvat nu gluma. Și dai 12proibleme pe 6puncte unde nu aveai mare lucru de rezolvat sa dai răspunsul corect.
…. asa cum ați spus, poate 30%,vor fi inginerii de mâine dar cu restul de 70 ce facem? Aceștia vor fi cei care vor face toate celelalte meserii. De la clasa a Vlll încolo se vor specializa, își vor alege ceea ce vor sa facă și de consecință sa studieze. Dar dacă nu-și va continua studiile? Normal ca trebuie sa știe că-ți l de vopsea ii trebuie s.a.m.d……
Buna dimineata . Sunt profesor de matematica . Sunt doar pe jumatate de acord cu domnul Sorin Borodi . Poate ca nici nu am inteles la perfectie ceea ce a dorit dansul sa spuna . Consider ca la aceasta varsta , nici nu e cazul sa legam aceste subiecte de evaluare prea mult de concret . Poate ca totusi ar fi fost bine sa fie mai mult de patru probleme legate de concret , dar nu mai mult de sase sau sapte . Sa nu uitam totusi ca acest “concret” de care vorbim cu totii are mai multe intelesuri . Sa presupunem ca 30% din cei care vor fi declarati reusiti la examen , sunt inginerii de maine . Ingineri constructori sau inginerii care vor proiecta viitoarele tipuri de masini Audi . Pai acesti viitori ingineri , tocmai de aceasta abstractizare au nevoie . Tocmai aceste “cercuri in nisip” pe care domnul Sori Borodi le cam ironizeaza , le vor folosi in viata de proiectanti care ii asteapta . Matematica nu este necesara doar ca sa nu ne “incurcam la bani” sau ca sa nu fim “inselati la piata” . Totusi il rog pe domnul Sorin Borodi sa conceapa dansul un model mai potrivit de subiect si sa-l posteze pe internet , ca sa intelegem cu totii la ce se refera mai exact . . .
👎
De acord.
D-le George se vede ca …fiecare …își apară gașca, pardon breasla . Viitorii ingineri au timp 5 ani sa se …joace în nisip .Poate ca nu ati urmat facultatea la zi ,cu frecventa obligatorie și atunci este normal sa exprimați o astfel de opinie .Analizați mai bine programa sau cum se mai numește, anului 1 și 2 de la facultățile ce pregătesc ingineri și veți avea…surprize .
Opinia unui inginer care a făcut cursuri la zi ,cu frecventa obligatorie și cu studiu de 4 ore dupa cursuri, oblibgatoriu, în cadrul facultății.
Am facut ceea ce mi-ati recomandat . Am studiat programa aferenta anilor I si II de studiu (la facultate anii de studiu se trec cu cifre romane si nu cu cifre arabe cum ati scris dvs , cel putin pe diploma mea asa sunt trecuti) si nu am avut nici o surpriza . Ceea ce am descoperit nu reprezinta nici-o “inginerie” . Doar asa de curiozitate , va intreb cum credeti ca ati fi reusit sa treceti la examenul de “geometrie descriptiva” daca nu ati fi facut serios geometrie in gimnaziu , in conditiile in care in prezent , la liceu , nu se mai studiaza geometria sintetica clasica? Pentru “geometria descriptiva” adevaratele baze se pun in gimnaziu si nu in liceu . Sau , numai asa de dragul discutiei , cum credeti ca ati fi reusit sa treceti la acele examene dure numite “mecanica statica” , “cinematica” , “dinamica corpurilor” , “rezistenta materialelor” sau “mecanica fluidelor” , “organe de masini” (si astea fara sa mai amintesc de cursurile de analiza matematica , geometrie analitica , matematici superioare, desen tehnic , ACAD , etc . . .) daca nu ati fi avut o baza serioasa de cunostinte de geometrie din gimnaziu ? Credeti ca ati fi reusit sa promovati aceste examene numai cu abureala aia de geometrie din liceu? Sa fim seriosi . . . Eu va felicit oricum ca ati reusit sa terminati facultatea insa ati observat vreodata un fapt straniu , si anume ca la inceputul unei facultati de inginerie , din 100 de studenti din anul I , reusesc sa termine doar 25 ? V-ati intrebat vreodata care este motivul? Raspunsul este f f simplu! Din 100 de studenti care incep o facultate de inginerie, aproximativ 75 se pierd pe drum din cauza matematicii. . .
Eu as spune altceva care cu adevărat va durea in rândul profesorilor! In acest an total atipic in care cursurile au fost ținute online și în care uni profesori chiar daca a existat tehnologie ( deși pentru multi copii a fost imposibil sa se conecteze) nu au intrat voit la aceste ore online și vorbesc inclusiv de cei de romana sau matematica totuși ai noștri profesorii acum sunt cei mai duri și notează la sânge…..ore se gândește cineva la copii care nu u făcut deloc ore in acest an.? Ce șanse au aceștia? Hello politicienii Hello ministrule? Voi și gândiți cand faceți subiecte și oganizati examene?
Raportul dintre subiecte grila / alegere răspuns corect și cele în care se cere rezolvarea este disproporționată. Au fost prea multe răspunsuri la ghiceala (dai cu banul , sau ptr cei cu dare de mână să fraudeze ) in defavoarea celor ce știu matematică și rezolva exercițiile. Aceste subiecte a favorizat pe cei care nu vor să învețe , pe cei care copiază sau pe cei care își iau examenele prin șpagă. Multe răspunsuri incorecte tăiate și apoi puse cele corecte. Cine le a pus oare sau cum și a dat seama elevul că a greșit primul răspuns daca nu a copiat de undeva sau a primit răspunsul corect
In liceu nu se mai fac decât niște noțiuni despre dreaptă. In anii 60…90 s-a făcut adevărata geometrie sintetică (clasa a 8 și a 9-a), inclusiv locuri geometrice. Acuma geometria se reduce la patrulatere, asemănare, relații metrice, in rest să auzim numai de bine.
👍
Corect !