Scădere cu peste 30.000 a numărului elevilor şi studenților din România, în anul școlar care se încheie astăzi. Institutul Național de Statistică: Un profesor se ocupă de 15 elevi/studenţi, în medie

3.035 de vizualizări
Transport gratuit pentru elevi
Sursă foto: INQUAM Photos / Octav Ganea
Numărul elevilor şi studenţilor din sistemul naţional de educaţie din România, în anul şcolar/universitar 2020-2021, a scăzut cu 31.600, comparativ cu intervalul anterior, până la aproape 3,5 milioane, în timp ce rata medie dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a rămas de 15 elevi şi studenţi la un cadru didactic, la fel ca în toată perioada 2014-2021, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS), relatează Agerpres.

Spre comparație, din anul 2014-2015 când erau 3735,6 mii copii, elevi, studenți, cursanți, scăderea populației școlare din România a fost de 241.000.

În anul școlar 2020-2021, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (45,5%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,8%, respectiv 15%).

Potrivit sursei citate, din totalul populaţiei şcolare cuprinse în sistemul de educaţie, 50,2% au fost elevii şi studenţii de sex feminin şi 73% dintre elevii şi studenţii care au studiat în mediul urban.

Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul profesional, învăţământul superior şi învăţământul liceal sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale populaţiei şcolare (+8.900 elevi, +17.200 studenţi şi +2.400 elevi).

Statistica oficială relevă faptul că, în învăţământul postliceal, au fost înscrişi 91.800 de elevi, acest nivel educaţional fiind cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,6%). De asemenea, învăţământul primar şi gimnazial, precum şi antepreşcolar şi preşcolar au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2020-2021 faţă de cel anterior (-33.200, respectiv -26.100).

La nivel general, populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,7%) în unităţile şcolare publice.

Pe niveluri educaţionale, cele mai semnificative ponderi ale elevilor şi studenţilor înscrişi în unităţile din învăţământul public s-au regăsit în învăţământul superior (87,8%), respectiv postliceal (51,8%).

Datele INS arată că la nivelul gradului de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 11-14 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (88,4%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.

În anul universitar 2020-2021 au fost înscrişi în învăţământul superior 560.500 de studenţi, din care 55% au fost studente. Pe aceeaşi linie, cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele din grupa afaceri, administraţie şi drept (24,5% din totalul studenţilor), respectiv inginerie, prelucrare şi construcţii (20,3% din totalul studenţilor).

Unităţile/instituţiile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2020-2021 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (57,4%), liceal (21%), precum şi antepreşcolar şi preşcolar (16,9%).

În profil teritorial, populaţia şcolară din intervalul analizat a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (601.100 persoane) şi Bucureşti – Ilfov (517.600 de persoane).

“Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (53,1%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal din regiunile Centru şi Bucureşti-Ilfov (câte 2,0% fiecare). În învăţământul superior ponderea numărului de studenţi înscrişi faţă de totalul fiecărei regiuni a fost preponderentă în regiunea Bucureşti-Ilfov (34,4%)”, notează INS.

În ceea ce priveşte situaţia personalului didactic în anul şcolar/universitar 2020-2021, acesta a însumat 235.600 de persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost 15 elevi şi studenţi la un cadru didactic.

Totodată, ponderea personalului didactic de sex feminin este majoritară atât la nivelul sistemului educaţional preuniversitar (78,6%), cât şi pe nivelurile de educaţie: antepreşcolar şi preşcolar (99,7%), primar şi gimnazial (81,1%), postliceal (78,6%), liceal (72,4%) şi profesional (67,5%).

Numărul absolvenţilor din anul şcolar/ universitar 2019-2020 aparţinând nivelurilor educaţionale gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licenţă, master şi doctorat, cursuri postuniversitare şi programe postdoctorale de cercetare avansată) a fost 514.900, iar preponderente au fost absolventele, în număr de 270.300, echivalentul a 52,5%. Din totalul absolvenţilor, 83,1% au finalizat un nivel educaţional în mediul urban, restul în mediul rural.

La sfârşitul anului şcolar 2019-2020 au absolvit învăţământul gimnazial 181.300 de elevi, cei mai mulţi dintre aceştia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (18,7%). În mediul urban, absolvenţii de gimnaziu reprezintă 59,4% din totalul absolvenţilor din acest nivel.

În profil teritorial, regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenţilor din mediul rural (53,9%, respectiv 52,5%).

Pe segmentul învăţământului liceal, la sfârşitul anului şcolar analizat au absolvit 148.000 de elevi, mai puţin cu 0,8% comparativ cu anul şcolar anterior. Majoritatea absolvenţilor de liceu au urmat cursurile învăţământului cu frecvenţă (87,9%).

Situaţia absolvenţilor din învăţământul liceal a evidenţiat faptul aproape jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (52% din totalul absolvenţilor), 39,4% pe cele din filiera tehnologică, iar 8,6% au urmat cursurile liceelor din filiera vocaţională.

La examenul de Bacalaureat s-au prezentat 149.900 de absolvenţi, dintre care 123.600 proveniţi din promoţia anului 2020 (echivalentul a 82,4% din total). Aproape 104.000 de persoane au trecut examenul de Bacalaureat (69,2%), dintre care 95.200 de persoane (77%) din promoţia anului 2020.

În plus, învăţământul profesional a fost absolvit de 24.000 de elevi, din care 96,9% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public.

În acelaşi timp, în învăţământul postliceal au absolvit 31.400 de elevi (60,1% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public), iar în învăţământul superior, numărul absolvenţilor cu diplomă a fost 130.300 de studenţi (studentele au reprezentat 59,1% din numărul totalul acestor absolvenţi).

Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil afaceri, administraţie şi drept (26,4%), inginerie, prelucrare şi construcţii (17,3%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (11,3%).

Rata abandonului, în anul şcolar 2019-2020 a înregistrat următoarele valori: 1,3% în învăţământul primar şi în învăţământul gimnazial (pentru fiecare în parte), respectiv 2% în învăţământul liceal şi profesional.

Pe tipuri de cheltuieli ale instituţiilor publice şi private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educaţie a fost deţinută de cheltuielile curente (94,8%), diferenţa fiind reprezentată de cheltuielile de capital (5,2%).

Sursă foto: INQUAM Photos / Octav Ganea


1 comentariu
  1. As vrea sa vad si o interpretare a acestor statistici.
    De ce nu mai vor tinerii sa faca copii?
    De ce creste abandonul scolar?
    Cum trebuie ca statul nepasator sa sprijine familiile de tineri, precum si familiile defavorizate, ca sa evite aceste tragedii nationale?
    Luam din alte tari numai ce este indoielnic, dar ne facem ca nu observam cum procedeaza ele la acest capitol.
    Cat despre invatamantul superior…
    Decat ca aceasta sa devina fabrica de diplome pentru mediocritati, mai bine sa se reduca numarul de locuri, astfel incat numai cei merituosi sa poata urma o facultate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Raportul anual al OECD: Finanțarea educației în sprijinul elevilor cu pierderi mari de învățare și aducerea copiilor la școală, puncte cheie pentru specialiștii în educație / România stă mai prost decât statele organizației internaționale

Abandonul școlar, efectele de durată ale închiderii școlilor în ultimul an și jumătate și folosirea banilor publici în educație sunt câteva dintre principalele probleme asupra cărora țările trebuie să-și concentreze…
Vezi articolul

Numărul elevilor a scăzut cu 111 mii în ultimii 4 ani, echivalentul a 4.400 de clase. Angajații în învățământ – scădere de 2.800. La privat, elevii și personalul sunt în creștere

În 2018 numărul elevilor arată o scădere de peste 111.000 de elevi față de anul 2015, potrivit datelor Institutului Național de Statistică analizate de Edupedu.ro. În același timp numărul salariaților din…
Vezi articolul