O studentă la Geografie și fostă olimpică îi cere ministrului Educației să nu elimine disciplina de la clasele XI-XII: Cum să gândesc, cum să îmi formez opinii, certitudini, dacă nu cunosc istoria și geografia societății în care mă dezvolt eu și alte milioane de tineri?

O studentă la Facultatea de Geografie din Cluj-Napoca îi cere Ministerului Educației să păstreze Geografia la clasele a XI-a și a XII-a. Într-o scrisoare adresată ministrului Educației și Cercetării, obținută de Edupedu.ro, tânăra susține că eliminarea acestei discipline din ultimii doi ani de liceu va afecta capacitatea elevilor de a înțelege lumea în care trăiesc și de a-și forma gândirea critică.

„Până în clasa a XII-a am considerat Geografia ca fiind o disciplină importantă, necesară, dar nu am ajuns să înțeleg pe deplin însemnătatea ei. Ei bine, acest lucru s-a schimbat ușor, ușor, cu cât am citit și învățat mai mult, dar temelia a fost constituită de modul în care domnul profesor, prin calitățile dumnealui: dedicare, înțelegere, inteligență, pasiune, culanță, mi-a prezentat disciplina. Aceste calități m-au împins și pe mine să vreau să știu, să cunosc, să înțeleg și să pun întrebarea crucială «De ce?»”, scrie studenta.

Aceasta, fostă olimpică și participantă la competiții de profil, subliniază că „Geografia este disciplina esențială pentru înțelegerea complexului de relații care leagă planeta noastră de locuitorii săi, indiferent de specie”, citând poziția Uniunii Geografice Internaționale în legătură cu excluderea materiei din trunchiul comun la liceu.

În scrisoare, studenta pune întrebări directe Ministerului Educației și Cercetării: „Cum să gândesc, cum să îmi formez opinii, certitudini, dacă nu cunosc, dacă nu știu istoria și geografia societății în care mă dezvolt eu și alte milioane de tineri?”, adăugând că „sute de mii de liceeni” nu vor mai avea „prilejul” de a învăța aceste discipline esențiale pentru dezvoltarea gândirii critice.

Studenta face referire și la dezvoltarea durabilă, unul dintre obiectivele Uniunii Europene, și la importanța înțelegerii schimbărilor climatice, a impactului lor asupra economiei și societății: „Acum, eu pun întrebarea așa: «Cum ar trebui ele înțelese de liceeni?», cum să înțelegem în ce lume intrăm, ca viitori adulți, dacă nu înțelegem și nu ni se explică fundamentul pe care toate aceste succesiuni de evenimente care au generat obiectivele actuale s-au format de 4,5 de miliarde de ani încoace”.

Ea subliniază importanța interdisciplinarității în educație și avertizează asupra pericolului reducerii cunoștințelor generale în rândul tinerilor: „Dacă alegem să afirmăm faptul că putem construi o înțelegere completă a tot ceea ce ne înconjoară, fără interdisciplinaritate, e ca și cum am spune că muzica nu are nicio tangență cu matematica, pe când, fără elementele matematice de bază: ritm și măsură, totul ar fi o babilonie, cu mențiunea că, în muzică, acestea sunt acceptate”.

În final, tânăra își exprimă îngrijorarea cu privire la viitorul educației și speră ca Ministerul Educației să reconsidere măsurile propuse: „Eu vă transmit aceste gânduri și îngrijorări cu mintea încă a unui «copil» în ale științei și ale cunoașterii, în comparație cu ale celor mai învățați ca mine, dar, totodată, le transmit cu mintea unui «copil» care dorește și speră la binele celor care l-au ajutat, învățat și format, celor care sunt pe aceleași praguri ale vieții pe care mă aflu și eu, și celor ce va să vină”.

• Context. Proiectele de planuri-cadru de liceu lansate în dezbatere publică până pe 6 martie 2025, după care ar urma să învețe actualii elevi de clasa a VII-a, prevăd că Istoria și Geografia sunt eliminate din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, pentru elevii de la uman, real și tehnologic. Potrivit legii educației în forma actuală, aceștia vor studia obligatoriu în clasele finale Istoria comunismului și Istoria evreilor, Holocaustul.

• Ministrul Daniel David spune că Geografia României va fi disciplină separată la liceu, după ce s-a întâlnit cu decanii de facultăți, Academia Română și societatea de profil: „Un lucru pe care mi l-am dorit de la început”.

Redăm integral mai jos scrisoarea studentei către ministrul Educației și Cercetării, Daniel David:

„Stimate domnule Ministru,

În ultimele săptămâni am urmărit procesul schimbării planurilor-cadru, în special excluderea orelor de geografie, istorie, fizică, biologie și chimie din trunchiul comun, la clasele a XI-a și a XII-a, de la documentul oficial de pe site-ul Ministerului Educației, la articolele apărute în ziare, comentariile atașate în urma parcurgerii articolelor de anumite persoane care erau mai mult sau mai puțin de acord cu propunerea, până la mențiunile făcute de Uniunea Geografică Internațională cu privire la eliminarea Geografiei pentru ultimii doi ani de liceu: „Geografia este disciplina esențială pentru înțelegerea complexului de relații care leagă planeta noastră de locuitorii săi, indiferent de specie. … Geografia este o materie esențială pentru dezvoltarea unei înțelegeri fundamentale a propriei țări”.

Am absolvit Liceul de Arte „Regina Maria” Alba Iulia în anul 2023, iar în prezent sunt studentă la Facultatea de Geografie Cluj-Napoca, specializarea Hidrologie-Meteorologie, anul 2. Am studiat timp de 4 ani muzica și eram convinsă că este un domeniu pe care îl vreau în viitorul meu, dar șansa pe care domnul profesor de geografie mi-a oferit-o, să mă pregătesc și să particip, atât la Olimpiada Județeană de Geografie, cât și la Olimpiada Națională de Geografie, mi-a schimbat cu totul perspectiva. Până în clasa a XII-a am considerat Geografia ca fiind o disciplină importantă, necesară, dar nu am ajuns să înțeleg pe deplin însemnătatea ei. Ei bine, acest lucru s-a schimbat ușor, ușor, cu cât am citit și învățat mai mult, dar temelia a fost constituită de modul în care domnul profesor, prin calitățile dumnealui: dedicare, înțelegere, inteligență, pasiune, culanță, mi-a prezentat disciplina. Aceste calități m-au împins și pe mine să vreau să știu, să cunosc, să înțeleg și să pun întrebarea crucială „De ce?”. Mai târziu, tot prin interesul domnului profesor, am ajuns la Concursul Național de Comunicări Științifice, desfășurat la Măgurele, Ilfov, unde am prezentat o lucrare din secțiunea Geografia Mediului. Acest concurs mi-a adâncit și stimulat și mai mult curiozitatea, m-a îndemnat spre cercetare și a fost o cărămidă în plus în alegerea mea, de a-mi întinde orizonturile cunoașterii despre procesele geografice.

Așadar, pornind de la afirmația anterioară a IGU, mă întreb: „De ce s-a creat Psihologia mediului?”, ramura psihologiei care studiază relația omului cu mediul în care acesta trăiește, dacă nu este folositor să cunoști mediul înconjurător în care noi, ca societate, trăim și ne dezvoltăm? Mai mult, cum s-a format această ramură de studii dacă nu a existat un interes despre geografie si toate ramurile ei, pentru a se ajunge la concluzia că locul este pentru om și ”omul sfințește locul”? Pentru astfel de concluzii s-au pus bazele teoriei determinismului geografic de către Charles-Louis de Secondat, Baron de La Brède şi de Montesquieu, figură importantă în iluminismul francez, filosof, scriitor, sociolog, avocat, enciclopedist şi istoric care relevă, în lucrarea ”Despre spiritul legilor”, că factorii geografici: clima, solul și relieful determină și influențează obiceiurile și înclinațiile oamenilor, iar de acestea depind organizarea statală a poporului, modul său de viață și legile. Aceste idei s-au format încă din Antichitate, de către marii filozofi, precum Herodot, supranumit și ”părintele istoriei”, la fel și contemporanul său, Hippocrate, care subliniază în ”Tratatul despre aer, apă și locuri” că „înfățișarea şi felul de gândire a lor, corespund în cele mai multe cazuri naturii ținutului”, în momentul analizei comparative între popoarele Europei, Asiei și Africii. Tot prin aceste observații ale evoluției societății umane în raport cu habitatul său, marele filozof grec, Aristotel, a pus bazele geopoliticii, susținând că există o relație fundamentală între caracterul diferitelor comunități umane şi spațiul locuit de acestea, mai mult, că geografia trebuie să fie favorabilă apărării unei așezări. Gândindu-mă la aceste concluzii, a unor oameni, care, pe lângă faptul că au observat foarte precis societatea, dar, mai mult, au constituit o parte din evoluția acestei societăți, mă întreb eu, ca o parte infimă din societatea actuală, ca o parte infimă din viitorul societății noastre: „Cum să gândesc, cum să îmi formez opinii, certitudini, dacă nu cunosc, dacă nu știu istoria și geografia societății în care mă dezvolt eu și alte milioane de tineri?”, plus de asta: „Cum pot sute de mii de liceeni, să-și formeze o gândire critică despre momentul și locul în care trăiesc dacă se smulge prilejul din mâinile profesorilor de a-i învăța asta?”.

După cum sunt sigură ca bine știți, unul dintre obiectivele Uniunii Europene în interiorul frontierelor sale este dezvoltarea durabilă. Nenumăratele obiective, precum transport durabil și sigur conectat în Politica U.E., dezvoltarea țărilor mai sărace, dezvoltarea unei baze economice solide, chiar provocări globale de natura schimbărilor climatice ne sunt prezentate la tot pasul. Acum, eu pun întrebarea așa: „cum ar trebui ele înțelese de liceeni?”, cum să înțelegem în ce lume intrăm, ca viitori adulți, dacă nu înțelegem și nu ni se explică fundamentul pe care toate aceste succesiuni de evenimente care au generat obiectivele actuale s-au format de 4,5 de miliarde de ani încoace. Toate sunt interconectate, fie că acceptăm ori nu. Dacă alegem să afirmăm faptul că putem construi o înțelegere completă a tot ceea ce ne înconjoară, fără interdisciplinaritate, e ca și cum am spune că muzica nu are nicio tangență cu matematica, pe când, fără elementele matematice de bază: ritm și măsură, totul ar fi o babilonie, cu mențiunea că, în muzică, acestea sunt acceptate. Cine sunt cei care iau măsurile pe baza cărora se petrec evenimentele actuale ale societății? Oamenii, oamenii din prezenta conducere și cei care vor urma. Ei bine, dacă oamenii care vor urma nu au o bază întemeiată de cunoaștere și înțelegere, putem să dorim la nesfârșit dezvoltare, deoarece, știm cu toții că n înmulțit cu 0, rezultă 0.

Știm cu toții că disciplinele precum Geografie și Istorie sunt cu și despre oameni, chiar dacă la momentul actual ele sunt trecute de multe ori cu ignoranță de către elevii nevoiți să le parcurgă pentru o notă, pentru promovarea unui ciclu de învățământ, dar acest declin al interesului poate fi ușor evitat prin evidențierea importanței disciplinelor. Elevii trebuie să înțeleagă că Geografia poate fi urmărită în viața cotidiană, nu doar în manualele pe care sunt obligați să le învețe. Spre exemplu, învățarea despre tipurile de vreme și cum pot fi ele recunoscute, despre schimbările climatice care ne afectează, ce le determină, cum se poate proceda pentru a fi încetinite. Aceste unități de învățare pot fi ușor omogenizate atât cu Istoria, unde se poate învăța despre ciclul industrialismului, a războaielor care au avut impact semnificativ asupra vieții umane de-a lungul timpului, cât și cu alte discipline precum Chimia, unde elevii pot să înțeleagă de ce fluidul aerian reacționează în maniera în care o face la anumite schimbări în regimul climatic, mai mult, această succesiune de evenimente explică impactul schimbărilor climatice în economia globală. Acestea sunt doar exemple pentru a înțelege nevoia de interdisciplinaritate prin care elevii, viitorii adulți, să fie capabil să înțeleagă un „tot”, nu doar segmente.

Eu vă transmit aceste gânduri și îngrijorări cu mintea încă a unui „copil” în ale științei și ale cunoașterii, în comparație cu ale celor mai învățați ca mine, dar, totodată, le transmit cu mintea unui „copil” care dorește și speră la binele celor care l-au ajutat, învățat și format, celor care sunt pe aceleași praguri ale vieții pe care mă aflu și eu, și celor ce va să vină.

Cu multă stimă și respect,

(…) Participantă la:

• Olimpiada Județeană de Geografie 2023 (Premiul I),
• Olimpiada Națională de Geografie, Pitești, 2023 (Mențiune),
• Concursul Național de Comunicări Științifice, Măgurele, Ilfov, 2023 (Premiul special al Societății de Geografie din România)”.

Foto: © Mangpor2004 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

EXCLUSIV Uniunea Internațională de Geografie cere ministerului Educației din România să păstreze Geografia obligatorie la liceu: Viitoarele generații riscă să devină analfabete spațial, cu costuri enorme atât pentru societate, cât și pentru mediu

Geografia României va fi disciplină separată la liceu, spune ministrul Daniel David, după întâlniri cu decanii de facultăți, Academia Română și societatea de profil: Un lucru pe care mi l-am dorit de la început

Planuri-cadru 2025. Profesorul Bogdan Petre: Ne doare că Geografia a rămas pe dinafară din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, în momentul în care ni se spune de la Ministerul Educației că liceul trebuie să formeze abilități pentru viață

„Istoria românilor/ României” va deveni materie obligatorie la liceu. Daniel David, după o întâlnire cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie: După păstrarea limbii latine în curriculumul de specialitate, mă bucur să fiu ministrul care poate contribui la readucerea după câteva decenii a „Istoriei românilor și a României” ca disciplină de sine stătătoare la liceu

Ministrul Daniel David, chemat luni la Parlament de partidul AUR să dea explicații despre statutul Istoriei și Geografiei în planurile-cadru de liceu

Sindicatele FSLI ale profesorilor: În liceu se face mai multă religie decât istorie și geografie, iar în Europa asta nu s-a mai întâmplat din feudalism – VIDEO

Constantin Radu Dimitrie, elev în clasa a XI-a: Suntem în pragul unei crize intelectuale teribile la nivel național. Este o deculturalizare voluntară, excluderea istoriei românilor și a geografiei de la profilul real / Ne trebuie profesori pasionați

O elevă de clasa a XII-a i-a scris ministrului Daniel David: Istoria, Geografia, Biologia, Chimia sunt materii unde studiul constant este absolut necesar, fiți sigur că elevii vor evita să aleagă aceste materii ca opționale / Educația de calitate nu ar trebui să fie condiționată de interesul elevului

Planuri-cadru 2025. De ce au fost eliminate Istoria și Geografia din trunchiul comun pentru elevii din ultimii 2 ani de liceu? Explicația secretarului de stat Bogdan Cristescu: La matematică-informatică este clar că pregătirea lor pentru facultate nu va fi într-o zonă foarte apropiată de istorie sau geografie

Profesoara Corina Arghiuș: Faptul că milioane de români au plecat sau mai pleacă din țară nu este doar o problemă economică, ci și una de identitate națională. În lipsa unei educații geografice solide ce i-ar mai face pe acești tineri să revină? Cum poți iubi o țară pe care nu o cunoști?

Geografia să fie disciplină obligatorie în toți anii de liceu și probă scrisă la Bacalaureat, la alegere, indiferent de filieră și profil, solicită profesorii de Geografie din București și Galați și cercetătorii de la Academia Română

Ministerul Educației și Cercetării: Statutul Istoriei și al Geografiei în noile planuri-cadru pentru liceu va fi reanalizat

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David: Am rămas fixați să dezbatem numărul de discipline și de ore. Nu asta este miza / Aș vrea măcar în a doua parte a dezbaterilor să începem să vorbim și de lucrurile de esență: Noul model, cum predăm, de exemplu, Istoria națională, Geografia

Scrisoare deschisă a profesorilor de Geografie din Iași, care cer păstrarea disciplinei în trunchiul comun la ultimele două clase de liceu: Fără niciun studiu prealabil, niciun argument științific, geografia este plasată în zona opțională

Explicațiile secretarului de stat Bogdan Cristescu, cu privire la numărul de ore de Geografie din noile planuri-cadru pentru liceu, pe fiecare filieră și specializare: Temele pentru Bacalaureat pot fi studiate în clasele IX-X, iar elevii pot în clasa a XII-a să își aleagă pregătire din curriculum la decizia elevului din oferta școlii, CDEOȘ

Facultatea de Geografie a Universității din București cere păstrarea Geografiei în trunchiul comun la toate clasele de liceu, în dezbaterea pe proiectele de planuri-cadru 2025

Societatea de Geografie din România solicită păstrarea Geografiei în trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a

DOCUMENT Profesorii de Geografie din București și Ilfov critică eliminarea Geografiei la clasele XI-XII din proiectele de planuri-cadru 2025: Într-o perioadă a schimbărilor climatice galopante și a tensiunilor geopolitice, este o amenințare la generațiile viitoare