Grupul de profesori de geografie din județul Iași și membrii filialei din Iași a Societății de Geografie din România (SGR) îi cer ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, să păstreze geografia în trunchiul comun la toate clasele de liceu, la toate specializările, în proiectul noilor planuri-cadru de liceu pe care l-a pus în consultare publică vineri, 31 ianuarie.
Eliminarea disciplinei din curriculumul liceal superior (clasele a XI-a și a XII-a de la toate filierele, profilurile și specializările, mai puțin profilul umanist și profilul servicii, „care însumează doar 10-20% din totalul elevilor de liceu) reprezintă, cu certitudine, o amenințare la adresa generațiilor viitoare, pe care noi, în calitate de specialiști și profesori cu experiență didactică o semnalăm, în fața decidenților în elaborarea planurilor-cadru, cât și societății civile, în ansamblul său”, scrie în document.
„Noile planuri-cadru recent propuse, fără nici un argument științific, fără nici un studiu prealabil, plasează Geografia, pentru elevii de la clasele terminale menționate, în cel mai fericit caz, în zona opțională, elevii de la profilul tehnologic fiind lipsiți și de această posibilitate”, acuză profesorii de Geografie din Iași și membrii filialei din Iași a Societății de Geografie din România (SGR).
Acum, semnalează aceiași profesori, „geografia este studiată la un nivel minim (o oră pe săptămână la majoritatea anilor de studiu și profilurilor), nivel care pune în dificultate, în egală măsură profesorul cât și elevii, prin resursa insuficientă de timp necesară (…) astfel încât tinerii să-și contureze noțiunile de bază, la care să se poată raporta ulterior, în viață”.
Iar semnatarii arată și una dintre utilitățile Geografiei, în perspectiva lor: „prin achizițiile geografice, prin gândirea sistemică, elevii vor ajunge să își asume faptul că sunt parte activă a lumii în care trăiesc, nu simpli spectatori, că opinia lor contează, că pot contribui la bunăstarea și la dezvoltarea durabilă a societății”.
Redăm mai jos scrisoarea deschisă a profesorilor de Geografie din județul Iași și a Societății de Geografie din România, filiala Iași, către ministrul Daniel David:
„Picătura care umple paharul
și provocările Geografiei în contextul dinamicii lumii în care trăim
Vineri, 31 ianuarie 2025, zi sumbră pentru învățământul românesc, au fost lansate pentru dezbatere publică, propunerile de planuri-cadru pentru elevii de liceu. De departe, marea pierzătoare a fost Geografia, un domeniu al cunoașterii care se pare că încurcă tot mai mult. Asistăm la minimalizarea importanței Geografiei în formarea tinerilor pentru viață, la marginalizarea utilității Geografiei, știință preponderent aplicată, la nevoile societății actuale. Profesorii de Geografie au semnalat, cu decență, în repetate rânduri, impactul pe care lipsa unui bagaj minimal de deprinderi și cunoștințe geografice îl poate avea asupra societății, de fiecare dată când numărul orelor de studiu, destinat elevilor de toate vârstele, a fost diminuat, dar propunerea actuală, de eliminare totală a Geografiei de la unele niveluri și profiluri devine imposibil de acceptat. Avem convingerea, ca specialiști, că o eventuală tolerare a dispariției orei de Geografie va fi aspru judecată de generațiile viitoare, generații care, fără nici cea mai mică îndoială, au nevoie pentru a deveni oameni integri, cu valori solide și buni cetățeni ai țării și lumii contemporane de educația oferită prin studiul Geografiei.
De data aceasta s-a depășit orice măsură, propunerea în sine, chiar dacă se află în etapa unor dezbateri publice, este considerată de noi de maximă îngrijorare!
Noțiunea de GEOGRAFIE, a fost utilizată, pentru prima dată, de Eratostene (276–194 î.Hr.) și timp de peste 2000 de ani cunoștințele geografice au contribuit esențial la progresul societății omenești, la armonizarea relațiilor dintre OM și spațiul în care acesta trăiește și evoluează.
Cine ne dă dreptul să punem acum la îndoială importanța Geografiei, de ce și cui trebuie acum să demonstrăm utilitatea acestei științe fundamentale în formarea tinerilor? Nu, nu trebuie să demonstrăm nimic, timpul a dovedit tot ce este necesar! O știință lipsită de importanță pentru Om și pentru evoluția societății s-ar fi desființat de la sine în tot acest răstimp.
Trăim vremuri în care societatea umană este extrem de polarizată, inclusiv la nivelul cunoașterii științifice. Geografia este o știință de viitor, de la cercetarea modificărilor și dinamicii fenomenelor terestre, până la posibilitatea colonizării spațiului cosmic. În același timp, constatăm că pseudoștiința este îmbrățișată de un procent semnificativ din populația României și încă mai auzim că „Pământul este plat”, că „apa nu este apă”, că „printre noi există ființe non-umane (extraterestre)” etc. În această perspectivă trebuie să spunem ferm că Geografia oferă educația care să permită identificarea adevărului științific tocmai la vârsta la care se află elevii din clasele a XI-a și a XII-a, vizați pentru eliminarea Geografiei dintre domeniile studiate în școală.
Pentru unii, Geografia rămâne într-o obscură nișă opțională, pentru alții, cei din învățământul tehnologic, Geografia fiind eliminată complet, definitiv la finalul clasei a X-a. Nu de alegerile elevilor noștri ne temem, ei au demonstrat mereu drag de Geografie și de cunoaștere, fie la nivel de masă, printre cele mai mari procente de promovabilitate la Bacalaureat (acolo unde pot alege Geografia, pentru că cei mai mulți nu au dreptul la această opțiune, elevii din zona tehnologică, elevii de la profilul Științe ale NATURII etc.), fie la nivel de performanță (suntem disciplina cu cele mai multe și mai constante rezultate de vârf la competițiile internaționale), ci de interferența altor factori…
Avem obligația morală de a oferi tinerilor accesul echitabil la educație, prin parcurgerea progresivă și constantă a tuturor domeniilor de studiu: Geografie, Istorie, Matematică, Limba română, Limbi străine, Fizică, Biologie, Chimie, Informatică, Arte, în scopul conturării profilului absolventului, fără a minimiza nefundamentat importanța unuia sau altuia, fără a trece unul sau altul în zona „opțională”, pentru că la vârsta fragedă a formării și devenirii există posibilitatea unor alegeri care se pot dovedi deficitare ulterior.
Geografia nu trebuie să fie o știință opțională în anii de liceu, ci o știință de bază în formarea tinerilor care, pe lângă faptul că întregește cultura și identitatea, furnizează soluții practice în viața cotidiană și incită conștiința, spiritul civic și pe cel critic deopotrivă, către o atitudine activă în legătură cu ceea ce datorăm, respectiv ceea ce „luăm” lumii înconjurătoare. Astfel, caracterul practic al Geografiei se reflectă în faptul că este singura disciplină care asigură formarea și dezvoltarea tuturor competențelor cheie, prin transdisciplinaritatea sa.
Doar Geografia este domeniul științific care oferă elevilor deprinderi de orientare în spațiu, de înțelegere a extinderii spațiale, de corelare a poziției geografice și repartiției spațiale cu caracteristicile mediului geografic, natural sau social. Geografia este știința holistică, integratoare, care conduce tinerii către înțelegerea legăturilor dintre societatea omenească și mediul natural, care interconectează omul și natura într-un întreg unitar, care constituie liantul dintre mediul înconjurător și societate.
Astfel, acum, într-o etapă dinamică și îngrijorătoare din punct de vedere geopolitic, într-un context al schimbărilor climatice cu implicații sociale fără precedent, eliminarea Geografiei din curriculumul liceal superior (clasele a XI-a și a XII-a de la toate filierele, profilurile și specializările, exceptând profilul umanist și profilul servicii, care însumează doar 10-20% din totalul elevilor de liceu) reprezintă, cu certitudine, o amenințare la adresa generațiilor viitoare, pe care noi, în calitate de specialiști și profesori cu experiență didactică o semnalăm, în fața decidenților în elaborarea planurilor-cadru, cât și societății civile, în ansamblul său.
Dacă acum Geografia este studiată la un nivel minim (o oră pe săptămână la majoritatea anilor de studiu și profilurilor), nivel care pune în dificultate, în egală măsură profesorul cât și elevii, prin resursa insuficientă de timp necesară pentru a parcurge fie noțiuni de Geografie generală (fizică, umană, economică, politică, socială, culturală), fie de Geografie regională (Geografia Europei, Geografia continentelor, Geografia României) astfel încât tinerii să-și contureze noțiunile de bază, la care să se poată raporta ulterior, în viață, noile planuri-cadru recent propuse, fără nici un argument științific, fără nici un studiu prealabil, plasează Geografia, pentru elevii de la clasele terminale menționate, în cel mai fericit caz, în zona opțională, elevii de la profilul tehnologic fiind lipsiți și de această posibilitate.
Atragem, cu toată seriozitatea și competența, atenția asupra faptului că Geografia trebuie studiată în mod nediscriminatoriu și că toți elevii de liceu trebuie să aibă acces la înțelegerea problemelor cu care se confruntă comunitatea în care trăiesc, cu care se confruntă România actuală, sau cele globale ale omenirii, în ansamblul său. Prin achizițiile geografice, prin gândirea sistemică, elevii vor ajunge să își asume faptul că sunt parte activă a lumii în care trăiesc, nu simpli spectatori, că opinia lor contează, că pot contribui la bunăstarea și la dezvoltarea durabilă a societății.
Domnule Ministru,
În contextul acestor propuneri inacceptabile de planuri-cadru, vă cerem să fiți garantul studierii Geografiei de către toți elevii de liceu și să nu vă asociați numele cu această pseudo-reformă a învățământului liceal! De asemenea, vă solicităm să asigurați respectarea principiului echității în trunchiul comun, în cadrul ariei curriculare Om și societate!
Cu certitudine, generațiile viitoare ne vor cere socoteală tuturor pentru alegerile făcute!
Profesorii de Geografie din județul Iași
și Societatea de Geografie din România, filiala Iași
Iași, 4 februarie 2025”.
Informații de context
Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.
Edupedu.ro a scris despre principalele noutăți față de actualele planuri-cadru aprobate în mai multe rânduri, în 2004 și 2009. Printre cele mai criticate schimbări se numără eliminarea limbii latine din trunchiul comun al liceului, cu excepția specializării Teologie, ceea ce a determinat un apel public din partea Facultății de Litere din Iași, care subliniază importanța studiilor clasice în combaterea extremismului ideologic și în susținerea ideii de libertate, dar și de la Societatea de Studii Clasice din România.
Facultatea de Istorie a Universității din București atrage atenția că, potrivit noilor planuri-cadru, elevii ar putea deveni „analfabeți funcțional din punct de vedere istoric”, având în vedere că istoria și geografia sunt eliminate din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a pentru elevii de la real și tehnologic, urmând să fie studiate doar istoria comunismului și a holocaustului în clasele finale. În aceeași direcție, președintele Asociației Profesorilor de Istorie (APIR), Mihai Manea, a avertizat că disciplina suferă un recul semnificativ, deoarece la clasa a XII-a elevii nu vor mai studia istoria națională, ci doar istoria comunismului.
Profesorii de Geografie din București și Ilfov critică eliminarea Geografiei la clasele XI-XII din proiectele de planuri-cadru 2025: „Geografia este, astfel, capabilă să educe temeinic generațiile viitoare pentru noul „mâine” care, cu siguranță, nu va mai arăta ca în prezent. Este de datoria noastră să nu aruncăm viitoarele generații în mrejele teoriilor conspiraționiste, ci să le oferim șansa unei educații temeinice, bazată pe știință și pe argumente”.
Modificările vizează și domeniul științelor exacte: fizica, chimia și biologia sunt eliminate din trunchiul comun pentru liceenii de la filiera real, în clasele a XI-a și a XII-a, iar biologia, istoria și geografia sunt scoase de la clasa a XII-a la profilul Mate-Info. Noile planuri-cadru prevăd o creștere a numărului de ore de informatică în clasele IX-X la Mate-Info, de la una la două, scăzând apoi de la patru la trei în clasele XI-XII, în timp ce la profilul filologie sunt prevăzute mai multe ore de limba română.
Ministrul Educației, Daniel David, a declarat că aceste modificări urmăresc descentralizarea curriculară și încurajarea performanței, dar a precizat că limbajul final al planurilor-cadru va fi stabilit după consultări suplimentare. În acest context, rectorul Universității de Medicină din Târgu Mureș, Leonard Azamfirei, spune că noile planuri-cadru de liceu sunt prilej de dezbateri pentru profesori, inspectori și academicieni, care încearcă să demonstreze că „fără materia lor, elevii sunt pierduți în haosul ignoranței universale”. Ministerul Educației a mai anunțat că elevii pot propune în școală studierea limbii latine ca materie opțională, însă acest lucru rămâne la latitudinea fiecărei unități de învățământ.
Foto: © Ievgenii Tryfonov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.