Secretarul de stat în Ministerul Educației Bogdan Cristescu a explicat că elevii de la profilurile real, tehnologic și vocațional vor studia Geografia, la clasele a XI-a și a XII-a, ca disciplină care face parte din Curriculumul de Specialitate sau din CDEOȘ (curriculumul la decizia elevului din oferta școlii). „Dacă există temerea că elevii vor uita până în clasa a XII-a lucruri care le sunt necesare pentru examenul de bacalaureat, acestea vor putea fi studiate la cererea elevilor, în funcțiile de nevoile din fiecare unitate de învățământ”, a spus Bogdan Cristescu în cadrul unei sesiuni online în care a explicat modificările aduse planurilor cadru și puse în dezbatere publică vineri, 31 ianuarie 2025.
- Aceste planuri-cadru ar urma să fie „gata de implementat din septembrie 2026” pentru actualii elevi de clasa a VII-a care vor intra atunci în clasa a IX-a, potrivit Ministrului Educației și Cercetării.
Bogdan Cristescu a explicat că elevii care vor să dea la Bacalaureat proba de Geografie pot face pregătire pentru examen în clasa a XII-a, dacă aleg din curriculum la decizia elevului din oferta școlii. Secretarul de stat în Ministerul Educației a făcut declarația în contextul în care în propunerile de planuri cadru, puse în dezbatere de Instituție, orele de Geografie au fost eliminate total din trunchiul comun în clasele a XI-a și a XII-a la profilurile real, tehnologic și vocațional.
El a făcut o comparație cu ceea ce întâmplă în prezent, când mulți elevi aleg disciplina logică sau biologia predată în clasa a IX-a.
„Chiar dacă geografia este disciplină din cadrul examenul de bacalaureat, nu este obligatoriu ca temele pentru examenul de bacalureat să fie studiate în clasa a XII-a. Ele pot fi foarte bine să fie studiate și în clasele a IX-a sau clasa a X-a. Ca și exemplu, vă dăm situația de acum de la logică și ele argumentare sau de la o biologie vegetală și animală, care sunt printre probele cele mai cerute de elevi ca și probă la alegere în cadrul E d). Deși ele sunt studiate mai devreme în liceu, ele sunt foarte foarte cerute de elevi la examenul de bacalaureat și rezultatele sunt în consecință. Nu uităm și din nou revenim la faptul că CDEOȘ și legea permit ore în normă de pregătire a examenului de bacalaureat. Deci, dacă există temerea că elevii vor uita până în clasa a XII-a lucruri care le sunt necesare pentru examenul de bacalaureat, acestea vor putea fi studiate la cererea elevilor, în funcțiile de nevoile din fiecare unitate de învățământ”.
Răspunsul integral al lui Bogdan Cristescu pe această temă:
„Așa cum vă spuneam, la filiera teoretică, profilul umanist în clasa a IX-a și a X-a numărul de ore alocat geografiei a rămas identic cu ceea ce este acum, iar elevii interesați de la profilul real pentru clasa XI și clasa a XII-a unde s-a diminuat cu o oră, pot face acest lucru prin CDOEȘ geografie adaptată interesele lor, pe care cel mai bine recunosc profesorii din școală care vor face această propunere.
La filiera teoretică, profilul umanist, specializarea științe sociale, dacă vă uitați la trunchiul comun și curriculum de specialitate în propunere, numărul de ore alocat Geografiei este identic inclusiv la clasa XI și a XII-a cu cel din planurile-cadru în vigoare, iar CDEOȘ va aduce doar un plus. Deci pentru științe sociale, numărul de ore s-a păstrat, inclusiv la XI-a și la a XII-a și este și posibilitatea unui plus. La profilul umanist, specializarea filologie, proiectele de plan-cadru chiar suplimentează situația actuală cu câte o oră la clasa a XI-a și clasa a XII-a față de trunchiul comun plus curriculum diferențiat din planurile-cadru în vigoare, iar bineînțeles CDEOȘ poate suplimenta.
Am ajuns la filiera tehnologică, unde avem trei profiluri: profilul servicii este adevărat că propunerea diminuează cu o oră geografia studiu, geografia în clasa a XI-a și a XII-a față de planurile-cadru în vigoare, dar sunt adăugate discipline de specialitate așa cum este normal în curriculum de specialitate, precizându-se clar geografia economică și geografia serviciilor la aceste clase, ceea ce duce la un același număr de ore, dar adaptat nevoilor și intereselor elevi.
La filiera tehnologică, profilurile tehnic și resurse naturale și protecția mediului este adevărat că trunchiul comun plus curriculum de specialitate diminuează cu o oră la clasele a XI-a și clasa a-XII-a față situația actuală dintr-un trunchi comun și curriculum diferențiat, deoarece sunt prevăzute în disciplinele de specialitate unități de învățare pe temele de interes legate de domeniul geografic. Deci acolo, colegii noștri care au propus planuri, propunerea de proiectul de plan cadru care provin din aceste filiere, au făcut această propunere ținând cont de experiența lor și de ceea ce se întâmplă efectiv în școli de acest tip. Așa cum vă spuneam, argumentele avute în vedere la început, argumentele generale, rămân în continuare valabile, iar programa se va reorganiza.
Și chiar dacă geografia este, așa cum este și normal, disciplină din cadrul examenul de bacalaureat, nu este obligatoriu ca temele pentru examenul de bacalureat să fie studiate în clasa a XII-a. Ele pot fi foarte bine să fie studiate și în clasele a IX-a sau clasa a X-a. Ca și exemplu, vă dăm situația de acum de la logică și ele argumentare sau de la o biologie vegetală și animală, care sunt printre probele cele mai cerute de elevi ca și probă la alegere în cadrul E d. Deși ele sunt studiate mai devreme în liceu, ele sunt foarte foarte cerute de elevi la examenul de bacalaureat și rezultatele sunt în consecință. Nu uităm și din nou revenim la faptul că CDEOȘ și legea permit ore în normă de pregătire a examenului de bacalaureat. Deci, dacă există temerea că elevii vor uita până în clasa a XII-a lucruri care le sunt necesare pentru examenul de bacalaureat, acestea vor putea fi studiate la cererea elevilor, în funcțiile de nevoile din fiecare unitate de învățământ. (…)
Este bine să precizăm faptul că istoria, ca și geografia, au un rol foarte, foarte important în Curriculum specializat (CS) flexibil de la profilul umanist și precizăm clar că la profilul umanist, specializarea filologie acest CS flexibil CDEOȘ au o alocare între 16 și 26 ore per total liceu, iar la specializarea filologie au o alocare între 20 și 30 de ore per total liceu – spațiu suficient pentru a integra la oferta școlii și la decizia elevilor istoria, foarte foarte clar particularizată, pentru că s-ar putea ca într-o școală elevii să fie interesați de istoria migrațiilor, iar s-ar putea ca în altă școală elevii să fie interesați de o istorie economică cu trimitere la marile descoperiri geografice. Nu voi intra eu în detalii pentru că eu sunt un profesor de altă disciplină”.
Ce înseamnă trunchi comun și curriculum de specialitate, potrivit proiectului Ministerului Educației
„Trunchiul comun (50%), prevăzut în legislație, asigură competențele de bază (cultură generală) și contribuie la formarea competențelor-cheie (inclusiv la alfabetizarea funcțională). Ponderea sa scade de la clasele IX/X (65%) la clasele XI/XII (35%). Reprezintă suport fix pentru cultura generală. Majoritatea disciplinelor/temelor sunt în legătură cu examenul național de bacalaureat (obligatorii/la alegere). Trunchiul comun include 15 discipline la fiecare dintre clasele IX/X (la care se adaugă, după caz, limba și literatura maternă), distribuite în toate cele 7 arii curriculare, respectiv 9 discipline la fiecare dintre clasele a XI/XII (la care se adaugă, după caz, limba și literatura maternă), distribuite în 5 arii curriculare”.
„Curriculumul de specialitate (35%), ca dezvoltare inovativă, asigură competențele de specialitate, generale și specifice, proprii unui profil și unor specializări/calificări profesionale, înlocuind segmentul reprezentat de curriculumul diferențiat, prezent în actualele planuri-cadru în vigoare, aducând și aport la formarea competențelor-cheie. Ponderea sa crește de la clasele IX/X (25%) la clasele XI/XII (45%). Este suport semiflexibil pentru cultura de specialitate și include două componente: (1) componenta fixă (între 77-100%, reprezentând 8-13 ore) și (2) componenta flexibilă (între 0-23%, reprezentând 0-3 ore, care pot personaliza specializarea); procentele de 0% și 100% se referă la filierele vocațională și tehnologică, unde curriculumul de specialitate este fix, odată aleasă filiera/specializarea. Unele discipline/teme sunt în legătură cu examenul național de bacalaureat (obligatorii/la alegere).”
Ce probe vor da la BAC elevii care vor învăța după noile planuri cadru de liceu, potrivit legii Educației nr. 198/2023
Art 102:
i) proba E – două probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării, pe baza standardelor naționale de evaluare;
j) proba F – probă scrisă, obligatorie, pentru evaluarea competențelor de bază, complementare profilului/probelor scrise E.
(5) Proba E – probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării sunt desfășurate după cum urmează:
a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Matematică și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real, la alegere între: Informatică, Fizică, Chimie, Biologie;
b) pentru profilul real, specializarea științele naturii, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Fizică/Chimie/Biologie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real, la alegere între: Fizică, Chimie, Biologie, Matematică sau Informatică, alta decât cea la care a susținut proba obligatorie;
c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Istorie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între Geografie și științe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la limba și literatura unei limbi de circulație internațională și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între: Istorie, Geografie sau științe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
e) pentru filiera tehnologică, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire și o probă la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul real;
f) pentru filiera vocațională, două probe, dintre care una obligatorie dintre disciplinele de specialitate și alta la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul predominant al specializării.
(6) Proba F va viza competențele de bază, după cum urmează:
a) pentru profilul umanist, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competențelor de bază, la alegere între: Matematică, Fizică, Chimie, Biologie;
b) pentru profilul real, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competențelor de bază, la alegere între: Istorie, Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
c) pentru filierele tehnologică și vocațională, probă scrisă pentru evaluarea competențelor prevăzute la lit. a) sau b), complementar disciplinelor alese la proba E.
Informații de context
Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.
Edupedu.ro a scris despre principalele noutăți față de actualele planuri-cadru aprobate în mai multe rânduri, în 2004 și 2009. Printre acestea, Biologia și Geografia au fost eliminate în clasa a XII-a la Mate-Info.
Geografia este scoasă și de la clasa a XII-a la profilul Mate-Info.
Profesorii de Geografie din București și Ilfov critică eliminarea Geografiei la clasele XI-XII din proiectele de planuri-cadru 2025: „Geografia este, astfel, capabilă să educe temeinic generațiile viitoare pentru noul „mâine” care, cu siguranță, nu va mai arăta ca în prezent. Este de datoria noastră să nu aruncăm viitoarele generații în mrejele teoriilor conspiraționiste, ci să le oferim șansa unei educații temeinice, bazată pe știință și pe argumente”.
6 comments
CAPRELE IRINUCĂI: „ne pune Necuratul de urnim o stâncă din locul ei, care era numai înținată, și unde nu pornește stânca la vale, săltând tot mai sus de un stat de om; și trece prin gardul și prin tinda Irinucăi, pe la capre, și se duce drept în Bistrița, de clocotea apa! […] Gardul și casa femeii dărâmate la pământ, o capră ruptă în bucăți, nu-i lucru de șagă.”
Stimate domnule coleg, secretar de stat, doamna fost ministru v-a lăsat în brațe un bolovan uriaș, care, odată pornit la vale, într-o avalanșă de domino, va demola întreaga structură a sistemului de învățământ românesc, ținta finală fiind de fapt profesorul.
El este cel peste care cade întreaga încărcătură de puzzle, lăsat în voia inovațiilor de tot felul, multe cu iz demagogic și manipulator, la discreția celor cu puteri administrative, de la cele minime până sus, de la șefii de catedre, membrii consiliilor de administrație, directori de școli, inspectorate și „specialiști” dinafară, necalificați pedagogic, care vor veni să ne învețe educație financiară, juridică, stil de viață sănătos, antibullying, antiviolență, tot felul de cercuri nonformale, cu o infinitate de teme, care se pot organiza suplimentar, dar nu ar trebui să submineze și să destabilizeze caracterul sistemic al învățării.
Toată demonstrația de mai sus a domnului secretar de stat pornește de la o bază falsă, de la un neadevăr evident:
„Trunchiul comun (50%), PREVĂZUT ÎN LEGISLAȚIE, asigură competențele de bază (cultură generală) și contribuie la formarea competențelor-cheie (inclusiv la alfabetizarea funcțională). Ponderea sa scade de la clasele IX/X (65%) la clasele XI/XII (35%). Reprezintă suport fix pentru cultura generală. […]
Curriculumul de specialitate (35%), ca dezvoltare inovativă, asigură competențele de specialitate, generale și specifice, proprii unui profil și unor specializări/calificări profesionale, înlocuind segmentul reprezentat de curriculumul diferențiat, prezent în actualele planuri-cadru în vigoare, aducând și aport la formarea competențelor-cheie.”
Unde sunt PREVĂZUTE ÎN LEGISLAȚIE aceste procentaje?
Iată ce scrie LEGEA 198/2023:
„Articolul 86
(1) În planurile-cadru sunt prevăzute disciplinele, domeniile de studiu, modulele de pregătire obligatorii și opționale, precum și bugetul de timp alocat acestora. Planurile-cadru vor fi evaluate și, după caz, revizuite periodic, iar modificările nu vor produce efecte în timpul anului școlar în curs.
(2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii, pentru toți elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal indiferent de filieră, profil și specializare/calificare profesională, și se stabilește la nivel central prin ordin al ministrului educației.
(3) Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, denumit în continuare CDEOȘ, se constituie din disciplinele/domeniile de studiu, este propus pentru toți elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal, filiera teoretică și filiera vocațională, și este elaborat la nivel național, regional, local sau la nivelul unității de învățământ. Elevul are posibilitatea de a alege disciplinele/domeniile de studiu, din oferta școlii, în funcție de propriile nevoi și interese de cunoaștere.
(4) Implementarea CDEOȘ, conform alin. (3) este obligatorie, se poate desfășura cu elevi din clase diferite și poate fi implementată în sistem modular.”
Desigur, se pot face orice manevre, sacrificați/te fiind profesorii și disciplinele fundamentale, serioase, în primul rând cele care exprimă tot ce este românesc în contextul națiunilor lumii (celelalte știu să-și apere specificitatea pe pământ și sub astre): limba și literatura română, care pierde 3, 4, 5 ore, istoria națională, în contextul celei universale, care are în momentul de față manuale excelente (le-au văzut domnii care au fost și pe la CNPEE?), geografia, nemaivorbind despre limba latină și literatura universală de la specialitatea filologie.
Nu este deloc potrivit ca în climatul actual din România să fie puse în discuție tocmai aceste discipline școlare. Este necesar să se scoată din sertare planurile-cadru în vigoare, aprobate prin OMECI 3410/2009, cu modificările ulterioare, care au o filiație încă din timpul ministrului Marga. Nu tot ce este mai de demult este și învechit.
Neajunsurile de astăzi din învățământ rezultă în primul rând din atitudinea față de școală a beneficiarilor educației, din deteriorarea constantă a condiției profesorului, pus de altfel acum în fața „flexibilizării” insidioase a înseși titularizării sale, în școli începând să se instituie o atmosferă de incertitudine și teamă.
Confesiunea unui disperat
”Nu dispera, ia sticla și bea” mă sfătuiește optimist un cântec românesc. Probabil veți zâmbi ”un alt frustrat”. Da, sunt profesor de geografie, simt frustrare dar o să-mi treacă…sau nu.
Încă din anii copilăriei, geografia am perceput-o prin complexitatea ei. Cuvintele din basme ”peste nouă mări și nouă țări” mai târziu căpătau înțeles științific. Deci exista ”acolo” și ”până acolo”. Exista o realitate și dincolo de coama dealurilor unde am copilărit. Începeam să înțeleg că secetele frecvente din locurile copilăriei nu sunt doar pedeapsă de la Dumnezeu că suntem răi. Ne pedepsim și singuri modificând mediul.
Nu sunt factor decident deoarece lucrez ”la firul ierbii”. Nu sunt cercetător, expert, ca atare indivizii, subiecții în cazul meu sunt oameni.
Aveți copii? Eu nu. Deci nu ar trebui să fiu sensibil la schema complicat (de simplă) a noilor planuri-cadru, ci doar să mă adaptez (probabil în câteva luni). Pe copii însă noua viziune îi va modela educațional. ”Dumnezeu dă, dar nu bagă în traistă”. Dumneavoastră decideți ce băgăm. Așa-i că traista e un termen perimat? Merindele trec pe ”slim”. Dar oamenii, cei care sunt și cei care vin după noi, respiră viața în fiecare clipă raportându-se la orizonturile propriului nivel de cunoaștere. 27 de ani de profesie cu specific geografic mă îndreptățesc să spun că multe realități (geografice) sunt înțelese atunci când pot fi înțelese, urmare a acumulării unor diferențe de ani de educație.
Rămân la convingerea că geografia e o componentă a trunchiului comun până la finalul școlarizării. Susțin aceasta în virtutea faptului că sunt de sorginte geograf și înțeleg implicarea geografiei în dezvoltarea capacităților cognitive ale copiilor.
Am auzit o variantă populară a versurilor eminesciene ” Și dacă ramuri bat în geam/ Îmi bag …, tai copacul” . Tăiați-l dacă așa vă încălziți. Dar … veți avea nevoie la un moment dat de oxigen.
Confesiunea unui disperat
”Nu dispera, ia sticla și bea” mă sfătuiește optimist un cântec românesc. Probabil veți zâmbi ”un alt frustrat”. Da, sunt profesor de geografie, simt frustrare dar o să-mi treacă…sau nu.
Încă din anii copilăriei, geografia am perceput-o prin complexitatea ei. Cuvintele din basme ”peste nouă mări și nouă țări” mai târziu căpătau înțeles științific. Deci exista ”acolo” și ”până acolo”. Exista o realitate și dincolo de coama dealurilor unde am copilărit. Începeam să înțeleg că secetele frecvente din locurile copilăriei nu sunt doar pedeapsă de la Dumnezeu că suntem răi. Ne pedepsim și singuri modificând mediul.
Nu sunt factor decident deoarece lucrez ”la firul ierbii”. Nu sunt cercetător, expert, ca atare indivizii, subiecții, în cazul meu sunt oameni.
Aveți copii? Eu nu. Deci nu ar trebui să fiu sensibil la schema complicat (de simplă) a noilor planuri-cadru, ci doar să mă adaptez (probabil în câteva luni). Pe copii însă noua viziune îi va modela educațional. ”Dumnezeu dă, dar nu bagă în traistă”. Dumneavoastră decideți ce băgăm. Așa-i că traista e un termen perimat? Merindele trec pe ”slim”. Dar oamenii, cei care sunt și cei care vin după noi, respiră viața în fiecare clipă raportându-se la orizonturile propriului nivel de cunoaștere. 27 de ani de profesie cu specific geografic mă îndreptățesc să spun că multe realități (geografice) sunt înțelese atunci când pot fi înțelese, urmare a acumulării unor diferențe de ani de educație.
Rămân la convingerea că geografia e o componentă a trunchiului comun până la finalul școlarizării. Susțin aceasta în virtutea faptului că sunt de sorginte geograf și înțeleg implicarea geografiei în dezvoltarea capacităților cognitive ale copiilor.
Am auzit o variantă populară a versurilor eminesciene ” Și dacă ramuri bat în geam/ Îmi bag …, tai copacul” . Tăiați-l dacă așa vă încălziți. Dar … veți avea nevoie la un moment dat de oxigen.
Cum puteți să vă bateți joc de istoria, identitatea unui popor? Ar fi bine ca elevii să se înscrie la bacalaureat la orele de specialitate și nu la cele cu doar o oră.
bai, bogdanele, ce dracu’ tot o freci?geografia ar fi trebuit să aibă obligatoriu o ora, macar , și în clasa 11a și în a 12 a. restul sunt povesti nesimțite!
Nu diminuează cu o oră, elimină total geografia și istoria. Rămân niște cioturi de istorie a unui alt popor și a unei scurte ere din istoria României care puteau foarte bine intra în curricula de istorie și gata. La fel și matematica eliminată la pedagogic în 11-12, zicea un deș te pt pe aici că ce nevoie are învățătorul de materie de liceu ca să predea la a 4-a… De parcă profesorul trebuie să rămână fixat pentru totdeauna doar pe ce urmează să predea și niciodată să nu mai gândească mai departe. (Și curios, cei care scriu subiectele pentru titularizare încă n-au auzit treaba asta, se încăpățânează să scrie subiecte la nivel de facultate, indiferent la ce nivel predă concurentul…) La fel științele reale scoase sau măcelărite prin planurile pentru liceu teoretic REAL și/sau tehnic (lasă că au pus muzică și desen în loc de fizică și chimie la liceul tehnologic. Un vis!)
Cristescu a rămas să scoată castanele din foc. Dar o și merită, că sunt convinsă că era lângă Deca atunci când au creat această debandadă.
La alegerea școlii? La alegerea elevilor? Toată lumea alege sport, sunteți mulțumiți?
Dacă trec așa planurile astea, o să vedeți inflație de note la toate materiile cum niciodată nu s-a mai întâmplat. Vrea copilul 10 ca să se înscrie la materia mea, devenită opțională că așa a visat Deca? 10 pe linie la toți, nici nu mai am pretenția să intre la oră.
Chiar ne luați de pr o ști pe toți, nu?