Ministrul Educației: Limba latină poate fi propusă de școală pentru a fi aleasă de elevi, în proiectul planurilor-cadru pentru liceu. Asta ar trebui să se întâmple ca până acum, cel puțin la profilul umanist, iar dacă nu se va întâmpla ministerul ar trebui să decidă el acest lucru

3.224 de vizualizări
Foto: INQUAM Photos – Octav Ganea
Ministrul Educației intervine în dezbaterea pe noile planuri cadru pentru liceu pe care le-a lansat public și precizează că Limba latina „nu a fost niciodată în trunchiul comun, ci în curriculum diferențiat pentru profilul umanist”. „În noile propuneri, aceasta poate fi propusă de școală pentru a fi aleasă de elevi, permițând astfel și flexibilizări curriculare mai aplicative care să construiască eficient pe lucrurile învățate deja în gimnaziu”, afirmă Daniel David într-o declarație pentru Edupedu.ro.

„Iar după mine asta ar trebui să se întâmple ca până acum, cel puțin la profilul umanist, iar dacă nu se va întâmpla ministerul ar trebui să decidă el acest lucru. Dar aștept să vedem concluziile finale ale dezbaterii începute”, a precizat David.

Informații de background

Limba latină ar urma să nu mai fie studiată obligatoriu de liceenii de la filologie și științe, ca în prezent, potrivit proiectelor de planuri-cadru 2025 lansate în dezbatere de Ministerul Educației. Latina a rămas doar la specializările de la Vocațional – Teologic, sub formă de disciplină de specialitate (romano-catolici) sau opțională.

În schimb, regăsim limba latină doar la filiera vocațională, profilul Teologic, diverse specializări. Ea apare în planurile-cadru explicit doar la cultul romano-catolic, specializarea teologie romano-catolică și specializarea ghid turism religios (și în română, și în maghiară), ca parte din curriculumul de specialitate, cu o oră pe săptămână în clasele IX, X, XI și XII. La cultul ortodox, ar urma să poată fi aleasă de elevi din curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ).

Potrivit reprezentanților ministerului Educației, școlile vor putea să propună elevilor limba latină ca disciplină din partea curriculumului la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ). Acest lucru nu apare explicit în proiectul publicat de Ministerul Educației și Cercetării, cum apare despre matematică în cazul elevilor de la științe sociale, de exemplu.

Pe actualele planuri-cadru de liceu aprobate în anul 2009 (sursa), elevii de liceu de la profilul uman, specializarea filologie, au câte o oră de limba latină pe an în clasele IX-X și XII și două în clasa a XI-a. Cei de la științe sociale au și ei câte o oră de limba latină pe an în clasele IX-X. Și de la specializarea teologie ortodoxă – muzică bisericească care au în prezent la clasele XI-XII câte o oră pe săptămână rămân fără latină.

DOCUMENT DESCARCĂ PROIECT Planuri-cadru liceu 2025 (de la pagina 57):

Amintim că elevii care au început clasa a VIII-a pe 9 septembrie 2024 ar fi trebuit să învețe la liceu după programe școlare noi și să dea un Bacalaureat cu cel puțin 5 examene scrise și 4 de competențe, potrivit Legii Deca-Iohannis. Însă în lipsa unor planuri-cadru noi, vizați de schimbările propuse în documentele de mai sus sunt actualii elevi de clasa a VII-a.

La nivel de liceu, lansarea noilor planuri-cadru a fost amânată în mod repetat pe parcursul ultimului an, sub diverse pretexte, în condițiile valului de alegeri programate în 2024 – locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale, o ultimă țintă propusă pentru punerea lor în consultare fiind ianuarie 2025.

Propunerile pentru noile planuri-cadru de liceu au fost făcute joi, 30 ianuarie, în conferință de presă la Ministerul Educației și Cercetării. Printre noutăți:

Citește și:
BREAKING Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost publicate în consultare publică de Ministerul Educației. Descarcă documentele
ULTIMA ORĂ Latina a fost scoasă de la liceu ca disciplină obligatorie în proiectele de planuri-cadru 2025 lansate de Ministerul Educației. A rămas doar la Teologic, ca specialitate sau opțională

13 comments
  1. Un comentariu critic , de la GPT4o – Napoca:
    “Comentariu critic asupra eliminării obligativității studiului limbii latine în liceu
    Proiectul Ministerului Educației din 2025, care elimină obligativitatea studierii limbii latine pentru elevii de la filologie și științe și o menține doar în filiera vocațională, în special la profilul teologic, ridică mai multe probleme de ordin educațional, cultural și epistemologic. Această decizie trebuie analizată din perspectiva rolului limbii latine în dezvoltarea competențelor lingvistice și culturale ale elevilor, dar și în contextul unei viziuni moderne asupra educației.

    1. Diminuarea valorii formative a limbii latine

    Limba latină a fost de-a lungul secolelor un element fundamental al educației umaniste, oferind o bază solidă pentru înțelegerea limbilor romanice, a culturii clasice și a patrimoniului european. Eliminarea sa din trunchiul comun pentru filologie și științe sociale sugerează o subestimare a acestei dimensiuni formative, contrar principiului că o educație echilibrată trebuie să combine atât dimensiunea științifică, cât și cea umanistă. În acest sens, citatul „Latinitas in Europa Occidentali permanens, in Dacoromania autem intermissa, tamen educatio hodierna et linguas antiquas et scientias utiles coniungere debet” devine extrem de relevant: deși tradiția latină a fost mai puțin vizibilă în spațiul românesc după Evul Mediu, un sistem educațional modern ar trebui să îmbine studiul limbilor clasice cu științele aplicate, nu să le excludă pe primele.

    2. Impactul asupra înțelegerii limbilor romanice și a terminologiei științifice

    Studiul limbii latine nu are doar o valoare culturală, ci și o utilitate practică. Latina oferă o înțelegere mai profundă a limbii române și a celorlalte limbi romanice, ajutând la dezvoltarea competențelor lingvistice și etimologice ale elevilor. De asemenea, în domeniul științelor, latina este omniprezentă în terminologia medicală, juridică, științifică și filozofică. Eliminarea sa ca disciplină obligatorie pentru elevii de la științe sociale sau filologie riscă să îngreuneze accesul acestora la o serie de concepte esențiale în educația superioară.

    3. Contradicția dintre scopul declarat și realitatea planurilor-cadru

    Ministerul Educației susține că limba latină va putea fi studiată în continuare, la decizia școlilor, prin curriculum la decizia elevului (CDEOȘ). Totuși, această posibilitate nu este explicit menționată în documentele oficiale, ceea ce ridică îndoieli asupra aplicabilității ei în practică. În lipsa unei obligații clare de a o oferi ca opțiune, multe școli ar putea să nu includă latina în ofertă, ceea ce ar duce, de facto, la dispariția acestei discipline din multe unități de învățământ.

    4. Redefinirea filologiei fără latina obligatorie

    Un alt aspect critic este redefinirea profilului filologic în absența limbii latine. Dacă tradițional, filologia însemna studiul aprofundat al limbilor și literaturii, eliminarea latinei ridică întrebarea: ce rămâne din această specializare? Fără latina obligatorie, profilul filologic riscă să se transforme într-un simplu curs de limba și literatura română, cu o componentă lingvistică și istorică redusă. Aceasta este o schimbare de paradigmă care ar trebui argumentată temeinic, nu implementată fără o dezbatere publică extinsă.

    5. Dimensiunea identitară și culturală a limbii latine în România

    România este singura țară de limbă romanică în care studiul latinei a fost menținut la nivel liceal atât de mult timp, datorită conștiinței apartenenței la romanitatea europeană. Eliminarea acesteia poate fi interpretată ca o desprindere de această moștenire culturală, în contrast cu țări precum Italia, Franța sau Spania, unde latina rămâne parte integrantă a educației umaniste.

    Concluzii

    Decizia Ministerului Educației de a elimina obligativitatea studiului limbii latine ridică semne de întrebare asupra viziunii pe termen lung asupra educației în România. Deși modernizarea curriculei este necesară, o abordare echilibrată ar presupune menținerea latinei ca materie obligatorie cel puțin pentru filologie și științe sociale, cu un număr mai mic de ore, dar adaptate unui curriculum interdisciplinar. În caz contrar, România riscă să se alinieze unei tendințe de instrumentalizare a educației strict pentru competențe imediate, în detrimentul unei formări intelectuale profunde.”

  2. Elevii de liceu sunt epuizați din cauza programului supraaglomerat.
    Oare ei își doresc o zi de școală așa de lungă?
    Chiar nu contează cum se simt ei de epuizați la sfârșitul unei zile de școală?
    Foarte bine face domnul ministru că ține cont și de psihicul lor!

  3. Am trei copii, dintre care doi la liceu. Garantat niciunul nu ar alege să studieze fizica dacă ar putea… De ce nu au această posibilitate dacă vrem să le oferim mai multă libertate elevilor?

    1. De ce nu ii invatati dumneavoastra latina, daca tot doriti asa de mult sa o invete? Totusi, de curiozitate, la ce ii ajuta?

  4. Daca matematica ar fi la alegere, cam câți elevi de la uman și socio- umane credeți că ar alege-o domnule ministru? De ce atunci puneți latina la alegerea elevului chiar la filologie unde ar trebui să fie “la ea acasa”?

  5. Oare de ce urâm atât de tare latina?Unii spun ca are mii de ani și nu ne mai trebuie.Atunci e la fel si cu matematica,fizica,filosofia…Au mii de ani și nu ne mai trebuie.Nu vreau să aduc argumente.Am făcut asta 47 de ani.Toți elevii mei care au făcu facultăți umaniste au confirmat că latina a fodt fundament pentru studiile ulterioare.Chiar și cei de la filologie,acum profesori de română puși în situația ingrată de a preda pseudolatina la clasa a VII-a.Sunt curioasă,câți dintre onor-membrii comitetelor si comițiilor decidente au făcut serios latina?Câți ani de practică au la clasă?Teologia catolică lasă latina în trunchiul comun,fac religia la biserică,noi,o lăsăm la opțional și facem 13 ani de religie.Întrebați un elev când a apărut creștinismul,ce inseamnă a.Chr,si multe alte lucruri elementare.Veți fi uimiți cum am fost și eu.
    .

  6. Dacă lăsăm decizia în “pixul” directorilor incompetenți, numiți politic .. e grav tare! Orele din curriculum la decizia elevului numai la decizia lui nu vor fi. Așa cum se întâmplă și acum: crearea de catedre pentru cei agreați de conducerea școlii sau de ISJ.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Șefă de promoție a Facultății de Drept a Universității Sorbona, Anca Maria Nechita din Medgidia: Studenții din Franța nu se concentrează pe memoratul articolelor din codurile civil și penal, pe care le pot accesa la un click distanță, ci pe aprofundarea cazurilor, a informației și pe reflectare și gândire proprie asupra spețelor

Anca Maria Nechita este absolventă a Liceului Teoretic ”Nicolae Bălcescu” din Medgidia, a absolvit Bacalaureatul în 2020 cu nota 10 și a ajuns șefă de promoție la Facultatea de Drept…
Vezi articolul

Exmatricularea elevilor să fie eliminată din proiectul legii Educației, solicită Consiliul Național al Elevilor. Amendamentul votat în Comisia pentru Învățământ din Camera Deputaților este considerat „alarmant” de reprezentanții elevilor

Eliminarea exmatriculării elevilor din proiectul Legii învățământului preuniversitar este cerută de Consiliul Național al Elevilor, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. „Exmatricularea pe perioade de câteva zile, la fel cum…
Vezi articolul