Trei universități din România dispar din Clasamentul internațional al universităților QS. Babeș-Bolyai și Universitatea din București rămân în categoria 801+

Schimbare dramatică în clasamentul internațional al universităților Quacqarelli-Symonds, înregistrată de universitățile din România: trei dintre instituțiile de învățământ superior românești prezente anii trecuți în rankinguri nu au mai prins top 1000. World University Rankings QS publicat în urmă cu două zile arată că singurele care au intrat în top sunt Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea din București. Clasamentul internațional este condus de MIT, urmat de Stanford și Harvard. Rankingul internațional arată și efectele incertitudinii Brexit asupra studenților: 56 din 84 de universități din Marea Britanie au pierdut poziții.

QS World University Rankings 2020 este condus de universitățile americane, iar primele instituții de învățământ superior din Europa sunt Oxford pe locul 4, ETH Zurich pe locul 6, Cambridge pe 7, UCL pe 8 și Imperial College London pe 9.

România este prezentă în clasament cu Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea din București, ambele ocupând un loc în categoria 801+, la fel ca anul trecut. Au dispărut însă din primele 1000, față de anul trecut, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea Politehnica din București și Universitatea de Vest din Timișoara.

Universitatile din Romania prezente in top 1000 QS

În urmă cu doi ani, Universitatea din București era cel mai bine clasată instituție românească în acest ranking, ocupând un loc în pozițiile 701-750.

Contactat de Edupedu.ro, Daniel David, prorectorul Universității Babeș-Bolyai responsabil cu cercetarea, a declarat că toate cele 5 universități au intrat și anul acesta în evaluare, însă doar primele două au prins top 1000.

Acesta trebuie să fie un avertisment pentru Guvern și Ministerul Educației, care dacă nu înțeleg că marile universități românești nu sunt susținute printr-o finanțare adecvată care să le ajute în competiția internațională cu alte universități de tip world-class, în scurt timp România nu va mai avea nicio universitate în topurile internaționale și asta va avea consecințe negative asupra competitivității țării, până la urmă”, a susținut David.

Prorectorul UBB a explicat pentru Edupedu.ro că realizatorii clasamentului internațional “se uită la performanța universității la nivel internațional și au un anumit prag de la care contactează universitățile. Deci trebuie să treci un anumit prag de performanță, după care ești contactat și întrebat dacă vrei să trimiți datele necesare pentru evaluare”.

TOP 50 universități în lume

1. Massachusetts Institute of Technology (MIT) – SUA: își păstrează poziția de anul trecut
2. Stanford University – SUA: își păstrează poziția de anul trecut
3. Harvard University – SUA: își păstrează poziția de anul trecut
4. University of Oxford – Marea Britanie: urcă o poziție, față de anul trecut
5. California Institute of Technology (Caltech) – SUA: cade cu o poziție, față de anul trecut
6. ETH Zurich – Swiss Federal Institute of Technology – Elveția: urcă o poziție, față de anul trecut
7. University of Cambridge – Marea Britanie: cade o poziție, față de anul trecut
8. UCL – Marea Britanie: urcă două poziții, față de clasamentul de anul trecut
9. Imperial College London – Marea Britanie: cade o poziție, față de anul trecut
10. University of Chicago – SUA: cade o poziție, față de anul trecut
11. Nanyang Technological University, Singapore (NTU) – Singapore: urcă o poziție, față de anul trecut
11. National University of Singapore (NUS) – Singapore *la egalitate: își păstrează poziția de anul trecut
13. Princeton University – SUA: își păstrează poziția de anul trecut
14. Cornell University – SUA: își păstrează poziția de anul trecut
15. University of Pennsylvania – SUA: urcă 4 poziții, față de anul trecut
16. Tsinghua University – China: urcă o poziție, față de anul trecut
17. Yale University – SUA: cade 2 poziții, față de anul trecut
18. Columbia University – SUA: cade 2 poziții, față de anul trecut
18. EPFL – Ecole Polytechnique Federale de Lausanne – Elveția *la egalitate: urcă 4 poziții, față de anul trecut
20. The University of Edinburgh – Regatul Unit al Marii Britanii: cade 2 poziții, față de anul trecut
21. University of Michigan – SUA: cade o poziție, față de anul trecut
22. Peking University – Beijing China: urcă 8 poziții, față de anul trecut
22. The University of Tokyo – Japonia *la egalitate: urcă o poziție, față de anul trecut
24. Johns Hopkins University – SUA: cade 3 poziții, față de anul trecut
25. Duke University – SUA: urcă o poziție, față de anul trecut
25. The University of Hong Kong – Hong Kong *la egalitate: își păstrează poziția de anul trecut
27. The University of Manchester – Marea Britanie: urcă 2 poziții, față de anul trecut
28. University of California, Berkeley (UCB) – SUA: cade o poziție, față de anul trecut
29. The Australian National University – Australia: cade 5 poziții, față de anul trecut
29. University of Toronto – Canada: cade o poziție, față de anul trecut
31. Northwestern University – SUA: urcă 3 poziții, față de anul trecut
32. The Hong Kong University of Science and Technology – Hong Kong: urcă 5 poziții, față de anul trecut
33. King’s College London – Marea Britanie: cade 2 poziții, față de anul trecut
33. Kyoto University – Japonia *la egalitate: urcă 2 poziții, față de anul trecut
35. McGill University – Canada: cade 2 poziții, față de anul trecut
35. University of California, Los Angeles (UCLA) – SUA *la egalitate: pică 3 poziții, față de anul trecut
37. Seoul National University – Coreea de Sud: pică o poziție, față de anul trecut
38. The University of Melbourne – Australia: urcă o poziție, față de anul trecut
39. New York University (NYU) – SUA: urcă 4 poziții, față de anul trecut
40. Fudan University – China: urcă 4 poziții, față de anul trecut
41. KAIST – Korea Advanced Institute of Science & Technology – Coreea de Sud: cade o poziție, față de anul trecut
42. The University of Sydney – Australia: își păstrează poziția de anul trecut
43. The University of New South Wales (UNSW Sydney) – Australia: urcă 2 poziții, față de anul trecut
44. The London School of Economics and Political Science (LSE) – Marea Britanie: cade 6 poziții, față de anul trecut
45. University of California, San Diego (UCSD) – SUA: cade 4 poziții, față de anul trecut
46. The Chinese University of Hong Kong (CUHK) – Hong Kong: urcă 3 poziții, față de anul trecut
47. The University of Queensland – Australia: urcă o poziție, față de anul trecut
48. Carnegie Mellon University – SUA: cade 2 poziții, față de anul trecut
49. University of Bristol – Marea Britanie: urcă 2 poziții, față de anul trecut
50. Delft University of Technology – Olanda: urcă 2 poziții, față de anul trecut

Vezi aici clasamentul internațional
QS World University Rankings este construit pornind de la următorii 6 indicatori:
  • Reputația Academică (40%) – Indicatorul se bazează pe un studiu realizat de QS, ce reunește opiniile a peste 94.000 de persoane din mediul universitar cu privire la calitatea predării și a cercetării în universități.
  • Reputația în rândul Angajatorilor (10%) – Indicatorul se fundamentează pe aproximativ 45.000 de răspunsuri la QS Employer Survey. Chestionarul le cere angajatorilor să identifice instituțiile de unde provin absolvenții cei mai competenți, inovatori și eficienți.
  • Raportul dintre Numărul de Profesori/Numărul de Studenți (20%) – QS notează că studenții menționează, de obicei, calitatea predării ca cel mai important indicator pentru ei, atunci când compară universitățile. Pentru a vedea importanța acordată de universitate predării, QS analizează numărul de profesori de toate nivelurile per elev.
  • Numărul de citări (20%) – Indicatorul este folosit pentru a vedea calitatea cercetării la nivelul facultății. El este calculat prin raportarea numărului de citări ale tuturor cercetărilor produse de instituție de-a lungul a 5 ani, la numărul membrilor facultății. QS precizează că ține cont de faptul că există diferențe între domenii în ceea ce privește ritmul publicării de lucrări în reviste de specialitate și normalizează citările, în funcție de domeniu. Pentru cuantificarea citărilor, QS folosește baza de date Scopus a Elsevier.
  • Ponderea studenților internaționali (5%)
  • Ponderea profesorilor străini (5%)
Vezi aici mai multe detalii despre Metodologie
Citește și:

 

 

 

Total
228
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate