Probleme majore la examenul de Română de la Evaluarea Națională, identificate într-un Raport de cercetare alarmant realizat de aceeași instituție a Ministerului Educației care face subiectele: subiecte concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care “compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar / Plus: efectul backwash constatat oficial

Achizițiile de învățare nu au putut fi identificate corect, rezultatele așteptate ale învățării nu au putut fi măsurate suficient de bine, deoarece este favorizată măsurarea imprecisă, potrivit unei analize a probei de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională – ediția din 2021, analiză realizată de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE) și publicată recent. Cercetarea scoate în evidență o serie de probleme acute legate de relevanța acestui examen, prin raportare la obiectivele sale. Proba de limba și literatura română a atras, în acel an, cel mai mare număr de contestații, iar cele mai multe note au determinat schimbarea notei.

Potrivit cercetării (integral aici), disponibilă în acest moment doar ca document-sinteză, parte a unui raport mai larg, problemele încep încă de la prevederile actualei legi și punerea lor în aplicare, printr-o distanță ce apare “între curriculum și evaluare”. Prima concluzie enunțată în raportul citat spune că, astfel, e generată “o direcționare a predării/ învățării către disciplinele de examen, în detrimentul formării/exersării/dezvoltării competențelor cheie; ca atare, se poate spune că efectul backwash este previzionat prin lege”.

Tot la nivel cadru, este remarcată concurența între curriculumul oficial și programa de evaluare, care “conduce la backwash” (adică influența examenelor asupra predării/învățării). Anume, afirmă sinteza publicată de CNPEE, “impactul curriculumului oficial la clasă este diminuat din cauza selectării arbitrare din textul programei școlare a competențelor și conținuturilor, pe un model curricular anterior, precum și din cauza perpetuării evaluării în aceeași direcție.” Analiza constată că “deși declară conformitatea cu curriculumul oficial, programa de evaluare rămâne tributară curriculumului anterior (…) și produce confuzii prin menționarea – eronată – a unor etape intermediare în dezvoltarea competențelor specifice care ar fi prezente în programa școlară”.

Sinteza notează, între altele, pe baza analizării probei de Limba și literatura română la EN 2021 (sesiunea din iunie), că itemii vizau puține competențe din curriculum, baremul nu menționa competențele specifice vizate și tot baremul “compromite validitatea probei”, prin punctajele folosite, alocate arbitrar.

Rezultate: 

“Probele de evaluare reflectă practici tradiționale în registrul scris. În loc de a utiliza elementele de construcție a comunicării pentru aprofundarea lecturii, textul este folosit ca pretext pentru gramatică și ca fundal pentru exerciții decontextualizate.”

“Itemii compoziţi pun probleme de interpretare a răspunsurilor şi prin urmare, de cuantificare a achizițiilor învățării, conducând la acordarea de punctaje în mod arbitrar, din partea profesorului evaluator; achizițiile curriculare nu pot fi măsurate precis în cazul itemilor compoziți.”

• ”Probele evaluează puține competențe din curriculumul național. Aspecte majore din curriculum sunt cu totul trecute cu vederea.”

Pe baza aceleiași analize, în care s-a folosit un eșantion de aproape 800 de lucrări înregistrate la proba de Limba și literatura română, autorii mai constată că “din analiza rezultatelor pe itemi nu se pot identifica în mod precis achizițiile bine structurate, pe care se poate construi învățarea la liceu și pe parcursul întregii vieți”. În același timp, apar probleme semnificative în evaluare: mai puțin de o cincime (17,6%) dintre lucrări au fost evaluare similar de către cei doi profesori evaluatori, iar “itemii obiectivi (cu un singur răspuns corect) au fost evaluaţi diferit pentru o treime dintre lucrări; evaluatorii nu utilizează corect baremele de evaluare, nu respectă punctajul pe item”.

Printre concluziile referitoare la evaluare:

• “Lipsa unui format standardizat al borderourilor în care se înregistrează punctajele la nivel de item (la nivelul tuturor centrelor zonale de evaluare) favorizează măsurarea imprecisă, împiedică colectarea unor date de calitate, și, ca urmare, nu permite analize ulterioare robuste, din perspectiva curriculumului realizat.”
• “Diferenţele dintre cei doi evaluatori ai unei lucrări, considerate ca acceptabile conform metodologiei în uz (mai mici de 1 punct), sunt, în fapt, inacceptabile, în condiţiile asigurării unei evaluări corecte/obiective, știind că aceste rezultate influențează traiectoria școlară a unui elev.”
• “Inexistența unui sistem digital pentru gestionarea întregului proces de evaluare, care să permită înregistrarea rezultatelor într-o bază de date comună sau în baze de date interconectate; bazele de date sunt necesare pentru transparentizarea procesului, dar și pentru realizarea unor analize care să permită reglaje, atât din perspectiva evaluării, cât și din perspectiva revizuirilor ulterioare ale curriculumului”

Printre recomandări:

• “Elaborarea unui cadru de referință al evaluării în locul unei „programe de evaluare”, având ca reper teoriile evaluării utilizate la nivel internațional; PISA Framework, PIRLS Framework sunt exemple care aplică cu succes aceste teorii.”
• “Restructurarea baremului de evaluare pentru a asigura coerența atribuirii punctajelor în raport cu tipul de sarcină solicitat. În scopul facilitării unei înțelegeri comune asupra descriptorilor baremului, este imperios necesară includerea exemplelor de răspunsuri așteptate pentru familiarizarea profesorilor evaluatori cu tipurile de răspunsuri (corecte vs. incorecte).”
• “Realizarea unui design adecvat al evaluării, care să permită raportarea rezultatelor elevilor în termeni de achiziții ale învățării.”
• “Probele de evaluare trebuie să aibă în vedere operarea cu o varietate de texte stipulată de curriculum”
• “Probele de evaluare trebuie să vizeze lectura textului funcţional şi redactarea funcţională”
• “Itemii trebuie să vizeze o competență specifică și numai una. Eliminarea itemilor compoziți”

Foto: © Potatushkina | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Aproape un sfert dintre elevii care au început gimnaziul în 2017 nu au susținut Evaluarea Națională în 2021, la finalul clasei a VIII-a / Pierderile sunt considerabil mai mari în rural, în rândul băieților și în școlile mici – Raport de cercetare

Peste 18.000 de note greșite la Evaluarea Națională 2021. Strania poveste a candidatului din Galați care a primit 3 la Matematică, iar după contestație a luat 8,25

Peste 20.000 de contestații au fost depuse la Evaluarea Națională 2021, cele mai multe la Limba română. Cîmpeanu: Am transmis un mesaj către toate comisiile de soluționare a contestațiilor, în niciun caz să nu le considere drept o acțiune de frondă din partea elevilor