Profesoara Corina Arghiuș: Faptul că milioane de români au plecat sau mai pleacă din țară nu este doar o problemă economică, ci și una de identitate națională. În lipsa unei educații geografice solide ce i-ar mai face pe acești tineri să revină? Cum poți iubi o țară pe care nu o cunoști?

Profesoara Corina Arghiuș, de la Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr”, Cluj-Napoca face o pledoarie pentru păstratea disciplinei Geografie în trunchiul comun și la clasele a XI-a și a XII-a. Într-un articol publicat de transilvaniabusiness.ro, cadrul didactic scrie că „fără geografie, România devine o corabie fără busolă, navigând orbește într-o lume tot mai complicată. Această decizie trebuie anulată, până nu este prea târziu. Altfel, riscăm să devenim o națiune care nu doar că nu-și înțelege trecutul, dar nici nu poate să-și construiască viitorul”. Reacția sa vine după ce proiectele propuse de Ministerul Educației și Cercetării eliminau Geografia din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a.

Profesoara explică faptul că, în opinia sa, „Geografia nu e o simplă disciplină de studiu, ci „busola” care ne ajută să navigăm prin crizele globale contemporane, de la schimbările climatice la migrație, de la resurse naturale strategice la geopolitică”.

Cadrul didactic ridică în textul său mai multe întrebări pentru autoritățile responsabile de politica educației. „Cum putem spera să formăm cetățeni adaptați secolului XXI, capabili să ia decizii responsabile, dacă le răpim accesul la o disciplină esențială pentru înțelegerea momentului și a viitorului imediat?”, spune aceasta.

Corin Arghiuș menționează că „recenta conferință COP28 (Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice) din Dubai a subliniat că problema schimbărilor climatice este cea mai presantă provocare globală a momentului. Lideri din toată lumea au discutat despre impactul poluării, gestionarea sustenabilă a resurselor, fenomene meteorologice extreme” și adresează din nou o întrebare: „Cum poate o comunitate să răspundă adecvat unei asemenea provocări, dacă tinerii săi nu au competențe de bază… despre schimbările climatice, dinamica oceanelor sau efectele defrișării?”

„Fără educație geografică, riscăm să creștem o generație incapabilă să priceapă de ce fenomenele meteorologice devin tot mai extreme, de ce rezervele de apă sunt tot mai limitate sau cum se redistribuie polii globali de putere, în funcție de resursele geostrategice.

Când geografia este marginalizată în sistemul de învățământ, nu doar formarea gândirii critice este afectată, dar sunt lovite și sectoare economice cheie. Turismul, planningul și amenajarea teritoriului, protecția mediului, relațiile internaționale ș.a. – toate acestea au nevoie de specialiști care înțeleg funcționarea mediului înconjurător și implicațiile sale economice. O Românie fără specialiști în aceste domenii va fi o Românie fără direcție, dependentă de expertiza altora.

Faptul că milioane de români au plecat sau mai pleacă din țară, fără a mai privi în urmă, nu este doar o problemă economică. Este și o problemă de identitate națională. În lipsa unei educații solide despre locul lor în lume, despre potențialul fizico-geografic și economic al României, ce i-ar mai face pe acești tineri să revină? Cum poți iubi o țară pe care nu o cunoști?,” scrie Corin Arghiuș.

O petiție pentru susținerea obligativității studierii Geografiei în fiecare an de liceu a strâns peste 14.000 de semnături în câteva zile.

Informații de context

Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.

Edupedu.ro a scris despre principalele noutăți față de actualele planuri-cadru aprobate în mai multe rânduri, în 2004 și 2009. Printre cele mai criticate schimbări se numără eliminarea limbii latine din trunchiul comun al liceului, cu excepția specializării Teologie, ceea ce a determinat un apel public din partea Facultății de Litere din Iași, care subliniază importanța studiilor clasice în combaterea extremismului ideologic și în susținerea ideii de libertate, dar și de la Societatea de Studii Clasice din România.

Facultatea de Istorie a Universității din București atrage atenția că, potrivit noilor planuri-cadru, elevii ar putea deveni „analfabeți funcțional din punct de vedere istoric”, având în vedere că istoria și geografia sunt eliminate din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a pentru elevii de la real și tehnologic, urmând să fie studiate doar istoria comunismului și a holocaustului în clasele finale. În aceeași direcție, președintele Asociației Profesorilor de Istorie (APIR), Mihai Manea, a avertizat că disciplina suferă un recul semnificativ, deoarece la clasa a XII-a elevii nu vor mai studia istoria națională, ci doar istoria comunismului.

Profesorii de Geografie din București și Ilfov critică eliminarea Geografiei la clasele XI-XII din proiectele de planuri-cadru 2025: „Geografia este, astfel, capabilă să educe temeinic generațiile viitoare pentru noul „mâine” care, cu siguranță, nu va mai arăta ca în prezent. Este de datoria noastră să nu aruncăm viitoarele generații în mrejele teoriilor conspiraționiste, ci să le oferim șansa unei educații temeinice, bazată pe știință și pe argumente”.

Modificările vizează și domeniul științelor exacte: fizica, chimia și biologia sunt eliminate din trunchiul comun pentru liceenii de la filiera real, în clasele a XI-a și a XII-a, iar biologia, istoria și geografia sunt scoase de la clasa a XII-a la profilul Mate-Info. Noile planuri-cadru prevăd o creștere a numărului de ore de informatică în clasele IX-X la Mate-Info, de la una la două, scăzând apoi de la patru la trei în clasele XI-XII, în timp ce la profilul filologie sunt prevăzute mai multe ore de limba română.

Ministrul Educației, Daniel David, a declarat că aceste modificări urmăresc descentralizarea curriculară și încurajarea performanței, dar a precizat că limbajul final al planurilor-cadru va fi stabilit după consultări suplimentare. În acest context, rectorul Universității de Medicină din Târgu Mureș, Leonard Azamfirei, spune că noile planuri-cadru de liceu sunt prilej de dezbateri pentru profesori, inspectori și academicieni, care încearcă să demonstreze că „fără materia lor, elevii sunt pierduți în haosul ignoranței universale”. Ministerul Educației a mai anunțat că elevii pot propune în școală studierea limbii latine ca materie opțională, însă acest lucru rămâne la latitudinea fiecărei unități de învățământ.

Foto: © Kelly Boreson Charland | Dreamstime.com /  Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.