Adriana Iancu, profesoară de Limba română și directoare a Școlii Gimnaziale nr. 206 din București, a vorbit despre cursurile de formare pentru profesori. „Profesorii nu sunt întotdeauna onești cu feedbackul pe care îl oferă în urma cursurilor la care participă. Și cred că aici este una dintre marile probleme”, a precizat aceasta. Declarațiile au fost făcute vineri, 1 mai, la Prima News.
„Formarea pe tot parcursul vieții rămâne o condiție fundamentală pentru ceea ce înseamnă rezultatele pe care le poți oferi. Dar nu numai asta. Nu m-aș duce direct către rezultate, m-aș duce mai degrabă către așteptările elevilor noștri. Ne dorim de la elevii noștri să vină motivați la școală și să aibă plăcerea de a învăța. Ei bine, când lucrul acesta nu se întâmplă, înseamnă că există o problemă și de cealaltă parte și poate nu ești atât de conștient de faptul că lucrurile nu îți ies cum trebuie”, a spus directoarea.
Adriana Iancu este de părere că lucrurile vor face mulți pași înainte dacă profesorii vor avea curajul să spună că «acest curs s-a potrivit, a răspuns așteptărilor mele, acesta nu a răspuns»:
„Prin urmare, este foarte important să participi tot timpul la cursuri de formare, astfel încât să descoperi și să măsori, fără să ai pretenția unui rezultat la virgulă, entuziasmul elevilor tăi. Acum există însă un detaliu, și anume: profesorii nu sunt întotdeauna onești cu feedbackul pe care îl oferă în urma cursurilor la care participă. Și cred că aici este una dintre marile probleme. Când vom avea un astfel de curaj și vom spune clar că «acest curs s-a potrivit, a răspuns așteptărilor mele, acesta nu a răspuns», cred că lucrurile vor face mulți pași înainte. (…)”
Recent, Claudia Teodorescu, director al Unității de Politici pentru Digitalizarea Educației din cadrul Ministerului Educației și Cercetării a semnalat faptul că, deși profesorii sunt nemulțumiți de cursurile de pedagogie digitală la care se înscriu, nu menționează aspectele negative ale acestora în formularele de feedback. În schimb, le semnalează ministerului, a precizat ea în cadrul dezbaterii pe tema Inteligenței Artificiale în Educație, organizată la Parlament pe 31 martie.
Informații de context
În septembrie 2025, Edupedu.ro a scris că profesorii sunt obligați să participe cel puțin o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unității de învățământ. Din anul școlar 2025-2026, comisia pentru formare și dezvoltare în cariera didactică monitorizează respectarea condiției de formare, potrivit unui document al Ministerului Educației și Cercetării.
- Este vorba despre procedura specifică nr. 31140/22/09.2025 privind operaționalizarea reglementărilor metodologice aplicabile pentru verificarea îndeplinirii condiției de formare în cariera didactică.
Profesorii din învățământul preuniversitar sunt obligați, începând cu anul școlar 2025-2026, să acumuleze minimum 15 credite ECTS la fiecare 5 ani școlari de activitate la catedră, potrivit metodologiei-cadru adoptate prin Ordinul ministrului Educației și Cercetării (OMEC) nr. 3.986/2025.
Ce prevede Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 despre formarea continuă a personalului didactic
„Articolul 188 – (1) Pentru personalul didactic, formarea continuă este un drept și o obligație.
(2) Tipul programelor pentru dezvoltare în cariera didactică, asigurarea calității programelor și sistemul de acumulare a creditelor se reglementează prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFDCD.
(3) Distribuția numărului de credite ECTS obținut, începând cu numărul minim, va respecta următoarele criterii:
a) minimum 5 credite ECTS vor respecta competențele prioritare prevăzute în planul național de formare continuă în cariera didactică. Acestea sunt finanțate prin programe naționale, din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea specială a unităților de învățământ pentru cheltuieli privind perfecționarea pregătirii profesionale a personalului didactic și didactic auxiliar, pentru implementarea politicilor și strategiilor Ministerului Educației;
b) minimum 5 credite ECTS vor respecta prioritățile la nivel școlar sau, după caz, local, în conformitate cu cartografierea periodică a nevoilor de formare la nivelul județului, realizată de CCD, sau, după caz, în funcție de nevoile de formare continuă ale personalului didactic identificate la nivelul CFDCD. Acestea sunt finanțate din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea de bază a unităților de învățământ pentru cheltuieli cu pregătirea profesională, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale;
c) maximum 5 credite ECTS vor fi la decizia cadrului didactic. Acestea pot fi finanțate din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea de bază a unităților de învățământ pentru cheltuieli cu formarea continuă, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.
(4) Evaluarea rezultatelor învățării programelor de formare continuă și procedura-cadru de finanțare se stabilesc prin metodologie, aprobată prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFDCD.
(5) Obținerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări didactice, diferite de specializarea curentă, se consideră formare continuă.
(6) Pe lângă una sau mai multe specializări, cadrele didactice pot dobândi competențe didactice, pentru disciplinele din același domeniu fundamental cu domeniul licenței, prin programe de formare a adulților.
(7) Personalul didactic din învățământul preuniversitar este obligat să participe cel puțin o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unității de învățământ, pe baza analizei nevoilor de formare elaborată de CNFDCD.
(8) Programele de conversie profesională postuniversitare pentru cadre didactice sunt organizate de instituțiile de învățământ superior. Acestea se desfășoară în baza unor norme metodologice specifice, adoptate prin ordin al ministrului educației.
(9) Cheltuielile pentru formarea continuă a personalului didactic de predare din învățământ preuniversitar sunt suportate de către angajator, din sume alocate de la bugetul de stat sau din alte surse de finanțare, conform legii, cel puțin pentru obținerea numărului minim de credite ECTS prevăzut la alin. (2).
(10) Unitățile de învățământ, pe baza unui regulament aprobat de consiliul de administrație, pot susține stagii de dezvoltare profesională pentru obținerea gradelor didactice II și I de către personalul didactic de predare din învățământul preuniversitar.
(11) Pentru personalul din învățământul preuniversitar, formarea continuă va include, în mod obligatoriu și periodic, un curs de prim ajutor”.
Foto: © Poznyakov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Profesorii nu au curaj să spună în formularele de feedback că s-au înscris la un curs de pedagogie digitală complet inutil, dar ne scriu ce nu le convine, spune Claudia Teodorescu, director al Unității de Politici pentru Digitalizarea Educației
DOCUMENT Unii profesori nu-și pot plăti cursurile de formare sau perfecționare – amenințare identificată de ISMB / Profesorii sunt obligați să participe cel puțin o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat
Profesorii sunt obligați să participe cel puțin o dată la 2 ani la un program de formare continuă acreditat. Din anul școlar 2025-2026, comisia pentru formare şi dezvoltare în cariera didactică din fiecare școală monitorizează dacă profesorii respectă condiția de formare – procedură a Ministerului Educației
OFICIAL Profesorii trebuie să obțină 15 credite transferabile europene – ECTS la fiecare 5 ani școlari. Programele de formare au cel mult 75-125 de ore și cel puțin două treimi sunt activități practice
Redacția
Mihai Peticilă
Ștefan Lefter
