Planuri-cadru 2025. De ce au fost eliminate Istoria și Geografia din trunchiul comun pentru elevii din ultimii 2 ani de liceu? Explicația secretarului de stat Bogdan Cristescu: La matematică-informatică este clar că pregătirea lor pentru facultate nu va fi într-o zonă foarte apropiată de istorie sau geografie

Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației, a explicat, într-o intervenție la TVR Craiova, de ce au fost scose Istoria și Geografia din trunchiul comun pentru elevii din clasele a XI-a și a XII-a. „La matematică-informatică este clar că pregătirea lor pentru facultate nu va fi într-o zonă care să fie foarte, foarte apropiată de istorie sau geografie”, a spus acesta.

• Menționăm că reprezentanții Ministerului Educației nu au făcut referire la studii riguroase, care să justifice eliminare unor discipline din trunchiul comun.

Referitor la adaptarea programei în funcție de context și atitudinea profesorilor, secretarul de stat a spus că abordarea cea mai întâlnită a fost următoarea: „programa mă obligă”, „dacă nu fac asta, vine directorul sau vine inspectorul, eu îmi fac programa. Dacă copiii mă urmăresc sau nu, este cumva în afara puterii mele”:

„Problema pe care am pus-o noi am fost următoare: în primul rând, redefinirea trunchiului comun, pentru că, conform legii educației, trunchiul comun este același pentru toți copiii. Și pentru acel copil care intră la liceu cu nota 2 la evaluarea din clasă a VIII-a, sau chiar fără evaluare, și pentru acel copil care intră cu 9.50 și are, așa cum spuneau doamnele profesoare, suportul familiei. Ne-am dat seama că a pune o oră în trunchiul comun înseamnă ca toți copiii să facă același lucru, absolut toți. Doamna profesor de geografie a spus, într-adevăr, că unii colegi au înțeles și au adaptat predarea chiar în acest context copiilor pe care îi aveau în față, dar, pe de altă parte, trebuie să recunoaștem cu toții că cea mai des întâlnită abordarea a fost „programa mă obligă”, „dacă nu fac asta, vine directorul sau vine inspectorul, eu îmi fac programa. Dacă copiii mă urmăresc sau nu, este cumva în afara puterii mele”, a declarat acesta.

Bogdan Cristescu a menționat că ideea a fost să nu mai existe o oră unică pentru toți elevii, deoarece unii ar putea să se plictisească și să nu mai urmărească ora, de aici și concluzia de a da „puterea profesorului”, astfel încât să aibă posibilitatea „de a împărți inclusiv același colectiv, în funcție de interes, de pregătire anterioară, de nevoi”:

„Atunci, fiind foarte, foarte conștienți de resursa de calitate în sistem – pentru că, din nou, trebuie să vedem, în primul rând, pe ceea ce ne putem baza și ne putem baza pe resursa de calitate, iar cuvântul încredere spus de doamna profesoară, din nou, este foarte important, pentru că noi avem încredere în corpul profesoral – am pus problema așa: haideți să nu mai avem o oră unică pentru toți, în același lucru, care poate că pe unii îi plictisește și pe alții îi pune în situația să nu poată urmări, și să dăm puterea profesorului, dându-i posibilitatea de a împărți inclusiv același colectiv, în funcție de interes, de pregătire anterioară, de nevoi, apropo de remedial sau progres sau poate chiar performanță. Și asta a dus la construcția curriculară de acum.”

Potrivit secretarului de stat, dacă planurile-cadru intră în vigoare în anul școlar 2026-2027, primele alegeri de CDEOȘ (curriculumul la decizia elevului din oferta școlii – n.red) vor fi în 2028:

„Și atunci am spus așa: ok, în clasele a IX-a și a X-a, vorbim de un trunchi comun important, vorbim, dacă v-ați uitat, de 15 discipline și 19 ore, iar, apoi, în clasele a XI-a și a XII-a, când copiii sunt deja capabili să aleagă (…). Deci, dacă planurile-cadru intră în vigoare în anul școlar 2026-2027, primele alegeri de CDEOȘ vor fi în 2028.

Deci, avem o plajă de timp în care putem ajuta școlile și elevii, pe de o parte, să facă ofertă educațională, pe de altă parte, să aleagă conștient, conform nevoilor lor, pentru că profilul absolventului, aprobat anul trecut, statuează ceea ce din nou au spus fantastic colegele mele, adică ce ne dorim la finalul liceului, unde vrem ca acești copii să fie. Pe de o parte, să urmeze o facultate și, pe de altă parte, să fie niște cetățeni activi și fericiți. Atunci s-a avut această abordare, care a pus problema faptului că în clasa a IX-a și în clasa a X-a aveam deja 15 discipline și în toată Uniunea Europeană în clasele a XI-a și a XII-a, chiar unde învățământul nu este obligatoriu, vorbim de o medie de opt discipline, să vedem cum putem face acest lucru, ajutând copiii și profesorii. Deci, toată construcția noastră dă încredere profesorului și îi dă ocazia să propună copiilor în funcție de nevoile lor, făcând diferențierea foarte clară pe profile. La matematică-informatică este clar că pregătirea lor pentru facultate nu va fi într-o zonă care să fie foarte, foarte apropiată de istorie sau geografie.

Doamna a dat un exemplu foarte bun de informatică în domeniul geografiei. Putem vorbi de tot ceea ce înseamnă meteorologie acum, care are o componentă fantastic de importantă de matematică și informatică, dar aceste exemple, care sunt niște exemple extraordinare, nu putem spune că sunt exemple valabile pentru toți elevii, (poate -n.red) pentru o parte dintre ei. Și atunci noi am spus: hai să dăm ocazia școlii să identifice acești copii și să le propună un curriculum pentru ei. Asta înseamnă această flexibilizare.”

Informații de context

Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.

Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale​. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”​.

O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice​. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum​.

În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală​. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”​.

Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână​.

În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său​. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”​.

De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării​. În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat​.

Citește și:

Dacă ești un profesor bun, nu mai pui, în primul rând, problema numărului de ore, spune Mircea Bertea, președinte al Asociației Colegiilor Pedagogice: Într-o oră, faci cât altul în cinci

Directoarea Daniela Orășanu, despre proiectele de planuri-cadru: Dacă profesorului i s-ar explica frumos care sunt etapele reformei, poate ar înțelege ce îl așteaptă. Avem nevoie de siguranță și formare / Ion Ionici: Vom avea încredere în minister în momentul în care ne va fi clar