Președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România, Mircea Bertea, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, în contextul proiectelor de planuri-cadru, că „dacă ești un profesor bun, te descurci. Nu mai pui, în primul rând, problema numărului de ore”. Aceasta a precizat că un profesor bun face într-o oră cât face altul în 5 ore.
Mircea Bertea: Ați văzut cu cât interes și cu cât patos a vorbit doamna director aici, ceea ce înseamnă că îi pasă. Vedeți? Asta ne lipsește: pasiunea. Dacă ești un profesor bun, te descurci. Nu mai pui, în primul rând, problema numărului de ore. Dacă ești un profesor bun, într-o oră, faci cât altul în cinci.
Moderatoare: De acord. Pe de altă parte, vă mai ridic o întrebare. Înțelegeți și îngrijorarea acestor oameni pe care sistemul i-a dezamăgit în ultimii 25-35 de ani?
Mircea Bertea: Dar ei nu au dezamăgit sistemul?
Moderatoare: Unii da, alții nu. Sistemul i-a dezamăgit pe toți.
Mircea Bertea: E adevărat, dar, pe de altă parte, n-are rost să ne ascundem după nu știu ce formulări sau teorii. Eu sunt de la un liceu care pregătește învățătorii. Hai să spunem că sunt mai familiarizat cu psihologia și pedagogia decât colegii mei – și poate ați văzut că nu demult am scris, pentru Edupedu.ro, Educația la psiholog, pentru că, dacă ați fost în străinătate, ați văzut cât de mult contează consilierea în orientarea școlară, nu atât examenul cât consilierea. Și mă întorc la ce spuneam. Definiția clasică pe care am trăit-o și o știm noi a profesorului bun – când spun profesor, mă refer la educatoare, învățător, profesor, director – este acel cadru didactic la care te duci la oră, ai înțeles, vii cu lecția învățată 70-80% și nu te superi dacă îți dă și 4 sau 3. Dumneavoastră știți ce probleme mari avem astăzi? Sunt situații în care, pentru nota patru, profesorul este dat în judecată în justiție.
Informații de context
Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.
Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”.
O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum.
În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”.
Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână.
În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”.
De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării. În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat.
Citește și:
Directoarea Daniela Orășanu, despre proiectele de planuri-cadru: Dacă profesorului i s-ar explica frumos care sunt etapele reformei, poate ar înțelege ce îl așteaptă. Avem nevoie de siguranță și formare / Ion Ionici: Vom avea încredere în minister în momentul în care ne va fi clar
R.P.
Redacția
G4Media.ro
10 comments
Dumnealui este PENSIONAR, să iși vadă de pensie și bine ar fi să lase pe alții la conducerea asociației pentru ca sunt destiu profesori competenți care pot conduce.
Cu tot respectul va spun ca pana a fost dansul titular si director zeci de ani, NU i-a trebuit desfintarea titularizarii si nici altele….
Ne descurcam foarte bine și fara ,,sfaturile” dansului.
Despre disciplina Educație muzicala ce părere are domnul?
In anii 2000 in planul cadru era prevăzută 1 ora pentru studiul unui instrument muzical , 1 ora Educație muzicala , Ansamblu coral. Exista preocuparea pentru formarea deprinderilor, cunoștințelor necesare predării Muzicii pe tot parcursul școlarității.
In planurile cadru propuse vi se pare justificată o jumătate de oră / săptămână ptr acest profil ptr Educație muzicala?
Vor putea absolventele liceului pedagogic sa parcurgă o programă încărcată a disciplinei Muzica și mișcare care 2 ore/ săptămână în clasele pregătitoare,I și a IIa și 1ora/ săptămână la clasele aIIIa și a IVa în care se predau cunoștințe de teoria muzicii , formarea auzului , deprinderi de solfegiere,cultura muzicala , dansuri ,etc?
Trist că muzica a ajuns sa fie Cenusareasa acestui sistem.
Rezultatele se vad : trapperi , manele ,etc
Pentru muzica de calitate nu mai este loc în educație ?
Domnul ar trebui să își vadă liniștit de pensie. Așa preda dumnealui? Cât pentru 5 profesori odată?Așa își invăța și discipolii? Chiar nu ar trebui sa mai spună că a predat la un liceu pedagogic. Jenant. Ar trebui să militeze pentru schimbarea programelor școlare, pentru alcătuirea unor planuri cadru care sa fie rezultatul muncii unor echipe de lucru formate din specialiști, profesori din diferite medii și cicluri de învățământ, oameni de la ” talpa ” școlii.
Pentru a menține un dialog civilizat și constructiv, comentariile postate pe EduPedu.ro trebuie să respecte următoarele principii:
Comentariile trebuie să fie argumentate și să aibă legătură cu subiectul articolului.
Nu acceptăm atacuri la persoană, insulte, limbaj vulgar sau orice alt tip de exprimare care încalcă regulile bunului simț.
Comentariile care conțin dezinformare, incitare la ură sau discuții care nu au legătură cu subiectul nu vor fi publicate.
Ne dorim un spațiu de discuție bazat pe respect și schimb de idei constructive. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la un dialog de calitate!
Câtă ipocrizie! Dacă sunteți un psiholog bun ar fi fost normal să aflați ca elevii au ritmuri și stiluri de învățare diferite și că nu cât dai tu contează, ci cât înțelege copilul. Pare că nu ați pus mâna în veci pe o carte de pedagogie. Sunt curioasă ce psiholog/pedagog afirmă cele menționate de dumneavoastră . Mi-e milă și de elevii dumneavostra și de elevilor dumneavoastră.
Regret că trebuie să scriu rândurile de mai jos despre un domn profesor care, sub titlul generic „Ministerul fără suflet”, a spus multe adevăruri despre învățământul românesc. Înțeleg, de aceea, nemulțumirea celor care au scris mai înainte, fără îndoială tot cadre didactice, amenințate direct la statutul lor profesional și, în fond, la însăși condiția lor existențială, prin bulversarea totală a planurilor-cadru din învățământul liceal, puse intempestiv în circulație de concetățeanul dumisale, noul ministru al Educației și Cercetării. Căruia îi dedică și un text elogios tot pe Edupedu, sub titlul „Educația la psiholog”. Un ministru „care se pricepe la suflet”, „bun cunoscător al psihologiei noastre ca popor” etc. etc. Și continuă după toate regulile textului argumentativ elogios, pe care l-a predat la școală.
Deranjează, desigur, în capodopera domnului profesor, un singur enunț, decisiv pentru suportul carierei profesionale a unui dascăl, total depreciativ: „Dacă ești un profesor bun, într-o oră faci cât altul în cinci.”(!). Ca Făt-Frumos: „Creștea într-o lună cât alții într-un an.”
„Bătălia mea (!), spune domnul ministru, ne este pe numărul de ore.”
Orele din componența catedrei sale, care să-i asigure profesorului stabilitatea, starea de spirit, confortul intelectual în presare, timpul său propriu, prin care să-și asigure existența. Timpul care nu are stăpân, pe care să-l administreze cum vrea. E timpul școlii românești, al elevilor, al profesorilor, al părinților, care trebuie și ei înșiși s-și organizeze ziua și în funcție de orarul școlii.
Sigur, ar fi bine, economic să avem Feți-Frumoși în școala românească. Să le formezi catedra din 3–4 ore ca în basmul românesc sau, poate mai mult asta, bine calculată, tot din economie, dar la buget, profesorul să fie plătit numai pentru 3-4 ore!
Hai, zău? Ce principiu didactic e asta: să faci într-o oră cât în 5!? In liceul pedagogic am învățat principiile didactice: se învață de la simplu la complex, se respecta specificul vârstei și specificul individual al copilului etc. Poate că eu, profesor, predau 5 lecții într-o oră, dar elevul poate asimila informația din 5 lectii într-una singură? Și nu vorbesc numai despre transfer de informație, ci și de timp pentru a reflecta, și de timp pentru a cunoaște elevii, de a-i încuraja, de a evalua, de a recapitula, de a te juca și a glumi cu clasa! Domnului director cred că îi e dor de cincinalul in 4 ani!
Da, face. Oricine face într- o oră cat in cinci, chiar și un necalificat, dar nu aceasta e problema. Problema este cu ce rămân elevii după. Că au nevoie de exersare a cunoștințelor. Oricare se poate da mare că el știe.Am avut și eu un profesor in liceu, Dumnezeu să-l ierte, îi mergea faima și ore ioc! Aveam trei ore pe săptămână cu teza și dumnealui zicea” lunea nici iarba nu crește, joia e zi de piață și vinerea e zi scurtă”. În trei ani ne- a predat vreo șase lecții( in unul din cei patru ani am avut alt profesor). Dar toți spuneau ce erudit e dumnealui și tot neamul din care provenea! Deci, cred că , așa cum spune și proverbul” Roma nu s- a construit in două zile”, și pentru a învăța acătării e nevoie de timp. Și muncă, tată!
Și dacă facem într o oră cât altul în cinci suntem plătiți de cinci ori mai mult?Sau dacă nu mi iese norma de 18 ore,ce se întâmplă, dacă rămân în activitate cu 10 ore și nu mi se modifica nici salariul, nici vechimea?Ar fi super,doar ca lucrurile nu stau deloc așa.
Stimate domn,
Nu-i bai, noi facem într-o oră și mai mult, problema este ce și cât ajunge la copil, care oricum, de cele mai multe ori, reține anevoios orice altceva nu este legat de Instagram, jocuri, rețele s.a…..