Mai multe organizații civice din România cer anchete la Universitățile Harvard și Princeton pentru a afla relația dintre mediul academic românesc și rețeaua Epstein

0 vizualizări
Foto: ID 439501626 © Mohd Izzuan Roslan | Dreamstime.com
Opt organizații civice din România au lansat un demers public prin care solicită Universităților Harvard și Princeton investigații disciplinare legate de apariția unor academicieni în dosarele Epstein, în contextul unor informații apărute în documente oficiale și investigații jurnalistice recente. Acestea cer transparentizarea relației dintre mediul academic românesc și rețeaua Epstein, potrivit unui comunicat primit la redacție.

Contextul inițiativei pornește din România, unde Grupul de Inițiativă Civică „În Stradă” a cerut Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași retragerea titlului de Doctor Honoris Causa acordat în 2010 profesorului Martin Nowak, descris drept „un apropiat demonstrat al lui Epstein”. Deși universitatea a început o analiză, organizațiile afirmă că „până în acest moment nu au primit un răspuns oficial”.

Pe 4 mai 2026, cele opt organizații au trimis o petiție către Universitatea Princeton, cerând „inițierea unei investigații disciplinare publice” și plasarea profesoarei Corina Tarniță în concediu administrativ pe durata anchetei. Documentul subliniază că numele acesteia „apare de cel puțin 344 de ori în cele mai recente dosare DOJ” și că relația documentată cu Epstein s-a desfășurat pe mai mulți ani după condamnarea acestuia. Totuși, autorii petiției precizează explicit că „dosarele publice nu conțin dovezi că [Tarniță] a fost conștientă sau a participat la activități criminale”, motivând solicitarea prin „modelul de comportament nedeclarat” și lipsa unei evaluări instituționale.

În paralel, o scrisoare similară a fost adresată Universității Harvard, unde organizațiile critică evaluările anterioare și cer o anchetă independentă. Ele susțin că raportul intern din 2020 este „material incomplet” și că o nouă investigație trebuie realizată de „consilieri externi independenți, cu concluziile făcute publice”. Scrisoarea vizează mai mulți profesori și ridică probleme legate de finanțări, etica cercetării și relațiile instituționale cu Epstein.

Un element important de context este dimensiunea românească a cazului. Documentele menționează transferuri financiare din 2009 și legături cu Universitatea din Iași, precum și solicitări explicite de clarificare privind „relația dintre mediul academic românesc și rețeaua Epstein”. În acest sens, organizațiile au cerut informații și instituțiilor statului român, însă răspunsurile indică faptul că „nu au demarat sau lucrat la cazuri legate de această rețea”.

Inițiatorii prezintă demersul ca parte a unui efort mai amplu de responsabilizare instituțională, subliniind că acțiunile lor sunt bazate pe „surse publice primare” și că scopul este „transparența și responsabilitatea instituțională”.

Jeffrey Epstein a fost un magnat american condamnat pentru infracțiuni sexuale, cunoscut pentru construirea unei rețele extinse de contacte în mediile politice, academice și de afaceri. În 2008, a pledat vinovat pentru că i-a solicitat unei minore să se prostitueze și a primit o pedeapsă redusă, fapt care a generat controverse majore. Ulterior, în 2019, a fost arestat din nou pentru trafic sexual de minori, însă a murit în detenție în același an, în circumstanțe oficial declarate drept sinucidere. Documentele făcute publice ulterior, inclusiv de către Departamentul de Justiție al SUA, au scos la iveală amploarea relațiilor sale și interacțiunile cu numeroase persoane influente din întreaga lume.

Comunicatul integral:

Organizațiile semnatare sunt grupuri civice din România, formate în principal din activiști și inițiative locale orientate spre transparență, anticorupție și implicare civică:

  • Grupul de Inițiativă Civică „În Stradă” – un grup apărut după protestele pentru justiție din decembrie 2025, care își propune „să identifice problemele din comunitate și să contribuie la apărarea drepturilor și valorilor democratice”.
  • Corupția Ucide – una dintre cele mai cunoscute platforme civice din România, implicată în proteste anticorupție și monitorizarea instituțiilor publice.
  • Activism Civic Craiova – inițiativă locală axată pe mobilizare civică și acțiuni comunitare.
  • Asociația Civică Tineri Liberi din Timișoara – organizație orientată spre implicarea tinerilor în viața publică și apărarea valorilor democratice.
  • Rezistența Civică Galați – grup local de activiști implicați în acțiuni civice și proteste.
  • Inițiativa Timișoara – platformă civică regională care promovează participarea publică și responsabilitatea instituțională.
  • Reset – organizație civică implicată în reforme democratice și politici publice.
  • Brașov.community – comunitate civică locală axată pe proiecte comunitare și implicare socială.

Aceste organizații colaborează frecvent în campanii comune și acțiuni publice, în special pe teme de anticorupție, transparență și responsabilitate instituțională.

Foto: ID 439501626 © Mohd Izzuan Roslan | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Elevi din 20 de țări au ținut lecții la clasă despre schimbările climatice, într-o mișcare de conștientizare a schimbărilor din natură / Producția de dioxid de carbon s-ar putea reduce cu 19 gigatone în 30 de ani și dacă 16% din elevi ar avea acces la informație relevantă despre mediu

Elevii au devenit profesori într-o mișcare internațională legată de importanța educației pentru schimbările climatice. În 20 de țări, elevii și-au înlocuit profesorii, recent, și au ținut lecții bazate pe informații…
Vezi articolul

UPDATE Ligia Deca a dat exemple de creșteri salariale din calculele pe grile trimise inspectoratelor: Pentru un profesor cu studii superioare de lungă durată, grad didactic II, între 15 și 20 de ani vechime, salariul de bază crește de la 5.368 lei la 6.947 lei brut. În Ordonanța publicată în Monitorul Oficial același profesor are 5.717 lei / Diferența este dată de gradația angajatului – precizări

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a oferit exemple de creșteri salariale, la finalul şedinţei de guvern de astăzi. Astfel, „pentru un profesor cu studii superioare de lungă durată, grad didactic II,…
Vezi articolul