Profesorii nu pot fi și consilieri, și asistenți sociali, și administratori IT în același timp.„Dacă vrem cu adevărat să ajutăm școala, ar trebui să ne punem problema unui corp administrativ”, a declarat Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, la PrimaTV, pe 7 mai.
„Copiii nu primeau burse, apoi au început să se acorde prin Ministerul Educației. Dosarele de burse au fost făcute în școală de profesori. S-a cerut ceva, iar povara administrativă a fost pusă pe profesori. Și atunci, dacă vrem cu adevărat să ajutăm școala, ar trebui să ne punem problema unui corp administrativ care să ajute școala”, a spus acesta.
„În zona reformei administrative școala ar trebui să fie mult mai susținută. Pe zona de IT, cu oameni care să facă administrare de sistem, pe zona de consilieri școlari, care să aibă grijă și de partea comportamentală, de relația cu părinții, de înțelegerea mediului școlar, pentru că, sigur, ca profesor nu poți să faci toate astea sau, dacă poți să le faci, le faci în dauna altui lucru sau în dauna sănătății proprii”, a adăugat Bogdan Cristescu.
Redăm dialogul referitor la povara administrativă a pofesorilor
Moderatoare: Am văzut recent în școli, pentru că merg în comunități să mă întâlnesc cu profesori și cu părinți, din ce în ce mai multe situații, chiar și în școlile din orașele mari. Nu vorbesc numai despre zonele în care situația economică este sub nivelul așteptărilor firești. Sunt situații în care profesorul, înainte de a preda matematică, luăm matematica pentru că este profesia dumneavoastră, trebuie să fie atent, și când spun „trebuie”, spun pentru că nu are încotro, dacă își dorește să fie om înainte de profesor, la starea emoțională a copilului: să vadă cât a mâncat, cât a dormit, ce s-a întâmplat, și apoi să-i predea teorema lui Pitagora. Cum facem în această situație? Ce le recomandați profesorilor? Poate că la celălalt capăt nu găsim părinți disponibili, din diverse motive.
Bogdan Cristescu: Dacă îmi permiteți, n-aș recomanda profesorilor, ci mi-aș dori ceva de la societate. Unul dintre lucrurile greu de dus acum este faptul că, din dorința de a face bine, au fost foarte multe lucruri pe care lumea acum le așteaptă de la profesori. Copiii nu primeau burse, apoi au început să se acorde prin Ministerul Educației. Dosarele de burse au fost făcute în școală de profesori.
S-a cerut ceva, iar povara administrativă a fost pusă pe profesori. Și atunci, dacă vrem cu adevărat să ajutăm școala, ar trebui să ne punem problema unui corp administrativ care să ajute școala. Profesorul nu ar trebui să fie cel care să-și printeze…
Dacă mă întrebați, în zona reformei administrative școala ar trebui să fie mult mai susținută. Pe zona de IT, cu oameni care să facă administrare de sistem, pe zona de consilieri școlari, care să aibă grijă și de partea comportamentală, de relația cu părinții, de înțelegerea mediului școlar. Pentru că, sigur, ca profesor nu poți să faci toate astea sau, dacă poți să le faci, le faci în dauna altui lucru sau în dauna sănătății proprii. Și, pe de altă parte, aceste lucruri nu se pot face decât împreună. Din acest motiv vă spuneam de „whole school approach”.