O schimbare adusă la Legea învățământului superior, ce transformă programele de studii de licență „Pedagogia învățământului primar și preșcolar” (PIPP), existent în toate marile universități din țară, în „Pedagogia învățământului primar” deschide o serie de modificări la Legile educației introduse printr-un proiect de ordonanță de urgență discutat în ședință extraordinară, luni seară, de Guvern. Schimbarea are loc în condițiile în care fostul ministru Daniel David anunțase, în momentul demisiei sale, că a „inițiat regândirea formării” profesorilor din învățământul primar și preșcolar, sub efectele schimbărilor legislative din educație.
UPDATE Proiectul de ordonanță de urgență a fost adoptat de guvern.
- Proiectul de OUG nu include prevederi privind învățământul preșcolar / timpuriu.
Tehnic, ordonanța de urgență introduce o excepție la legea în vigoare:
„ART. I. – Legea învățământului superior nr. 199/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1, După art. 102 se introduce un nou articol, art. 102*1 cu următorul cuprins: „Art. 102*1
- (1) Prin excepție de la prevederile art. 30 alin. (3), programul de studii universitare de licență „Pedagogia învățământului primar și preșcolar”, denumit în continuare PIPP, organizat în temeiul Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, se reorganizează sub denumirea „Pedagogia învățământului primar”, denumit în continuare PIP, fără obligativitatea parcurgerii unei proceduri de evaluare în vederea autorizării de funcționare provizorie și acreditării.
- (2) Instituțiile de învățământ superior au obligația de a respecta termenele prevăzute de art. 232 lit. c) sau de art. 237 alin.(1), după caz, pentru programul prevăzut la alin. (1), reorganizat ca PIP. Temenele curg de la data autorizării de funcționare provizorie/acreditării programului în forma PIPP.”
Articolul 30 (3) din Legea învățământului superior 199/2023 prevede că sancțiuni pentru organizarea și desfășurarea pentru programe de studii care nu funcționează legal, prin nerecunoașterea studiilor. Ce face actuala OUG este să scutească de aceste sancțiuni – și, deci, de riscul de a nu fi recunoscute – programul „Pedagogia învățământului primar” (PIP), stabilit prin reorganizarea programului de licență „Pedagogia învățământului primar și secundar” (PIPP). Acesta era organizat în temeiul vechii Legi a educației naționale 1/2011.
Legea 199/2023, Art. 30 (3): „Un program de studii universitare funcționează legal dacă este autorizat provizoriu sau acreditat și funcționează în condițiile stabilite prin actul de autorizare, respectiv de acreditare. Organizarea și desfășurarea de programe de studii universitare care nu funcționează legal se sancționează cu nerecunoașterea studiilor pentru beneficiari și cu retragerea imediată de către Ministerul Educației a autorizației de funcționare provizorie sau a acreditării pentru instituția în cauză.”
Articolele 232 c) și 237 (1) din Legea 199 asigură menținerea acreditării:
Art. 232 lit. c): Menținerea acreditării se realizează prin evaluare periodică din 5 în 5 ani, după cum urmează: c) la nivelul fiecărui program de studii universitare de licență
Art. 237 (1): Termenul de depunere a cererii în vederea acreditării programelor și domeniilor de studii universitare este de 2 ani de la data absolvirii primei promoții, sub sancțiunea ridicării autorizației de funcționare provizorie de către Ministerul Educației.
Potrivit notei de fundamentare a proiectului de OUG, astfel „se introduce un nou articol, art. 1021 , după art. 102 din Legea nr.199/2023, cu modificările și completările ulterioare prin care se creează cadrul legal specific pentru reorganizarea programului Pedagogia învățământului primar fără obligativitatea parcurgerii unei proceduri suplimentare de evaluare în vederea autorizării de funcționare provizorie și acreditării, programul reorganizat urmând să parcurgă, după caz, evaluarea în vederea acreditării sau menținerii acreditării.”
Tot nota de fundamentare precizează:
- „Conform prevederilor din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, una dintre condițiile pentru ocuparea unor funcții didactice din învățământul preuniversitar este aceea de a absolvi cu diplomă de licență unul din programele de studii universitare de licență „Educație timpurie” sau „Pedagogia învățământului primar”.
- Până în anul universitar 2025-2026, instituțiile de învățământ superior școlarizează „Pedagogia învățământului primar și preșcolar”, iar începând din anul universitar următor acest program de studii se reorganizează sub denumirea „Pedagogia învățământului primar”, rezultă că se impune completarea normei cu un nou articol, art. 1021 care să reglementeze cu privire la momentul și modalitatea de evaluare a acestui program.
- De asemenea, în vederea corelării prevederilor art. 249 alin (23) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, cu prevederile Legii învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru asigurarea unui traseu profesional coerent, predictibil și compatibil cu cerințele sistemului preuniversitar, se impune organizarea pentru încă un an universitar a programului de studii universitare de masterat didactic în conformitate cu prevederile din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.
- Totodată, prin modificarea art.264 se asigură continuitate programelor de studii cel puțin pe perioada sustenabilității proiectului „Start în carieră prin masterat didactic” prin menținerea programelor de masterat didactic cu 120 ECTS și în anul universitar 2026-2027.”
Context:
După demisia sa, în decembrie 2025, fostul ministru al Educației, Daniel David, anunța într-un bilanț intitulat CaleaQX că a „inițiat regândirea formării” profesorilor pentru nivelul antepreșcolar, preșcolar și primar”. El menționa, atunci, programe didactice cu dublă specializare – Educație timpurie și Învățământ primar.
Edupedu.ro nota, atunci, că:
- „Programele PIPP funcționează la toate marile universități din România – Universitatea din București, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași sau Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – și la multe alte universități mai mici. Acestea sunt programe unice de licență, care formează absolvenți calificați atât pentru învățământul preșcolar, cât și pentru cel primar. Cu alte cuvinte, ele oferă o dublă calificare profesională, dar nu sunt programe de „dublă specializare” în sensul juridic nou introdus de Ministerul Educației. Au 180 de credite la licență, adică o perioadă de 3 ani, în timp ce pentru o dublă-specializare Legea 199/2023 presupune existența a 240 de credite transferabile pe durata a 4 ani.
- Diferența nu este una de terminologie, ci una structurală. Această diferență între un program de licență de 3 ani și unul de 4 ani este esențială și produce efecte directe în planul resurselor, finanțării și organizării sistemului universitar.
- Miza reală a anunțului făcut abia după semnarea demisiei de către ministrul Daniel David apare însă atunci când sunt analizate efectele unei asemenea transformări. Extinderea unui program de la 180 la 240 de credite înseamnă automat mai multe norme didactice pentru profesorii din universități, mai multe ore plătite, bugete mai mari pentru facultățile care au programele respective și o perioadă mai lungă în care studenții rămân în sistemul universitar. Practic, viitorii educatori și învățători ar fi ținuți încă un an în facultate (…)” – citește pe larg relatarea Edupedu.ro din 27 decembrie 2025.
Proiectul de OUG:
Nota de fundamentare a proiectului de OUG:
Foto: © Agencyby | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.