Angajații din Educație vor protesta și săptămâna viitoare în mai multe județe din țară, la prefecturi, dar și la în fața Guvernului, potrivit unui comunicat de presă primit de Edupedu.ro. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație (FSE) „Spiru Haret” ”condamnă ferm atitudinea membrilor Guvernului României care nu au venit nici până la această oră cu o soluţie în faţa salariaţilor din educaţie, în ciuda protestelor în lanţ organizate în această perioadă”, conform comunicatului comun al organizațiilor.
”Considerăm că lipsa dialogului social, care ar fi trebuit să fie iniţiat de partea guvernamentală, demască nu doar incapacitatea Executivului de a avea grijă de salariaţii acestui sistem de învăţământ, dar şi o rea voinţă (sic!) a guvernanţilor care nu fac nici măcar un efort să identifice căi prin care problemele acestui sistem să fie rezolvate! Dispreţul şi dezintersul faţă de educaţia din România sunt rostogolite de la o guvernare la alta”, scrie în informarea organizațiilor sindicale.
Marți au avut loc proteste de stradă ale sindicatelor profesorilor, în Constanța, iar de miercuri în alte 6 județe, conform unui comunicat comun de la începutul săptămânii. Și astăzi au avut loc ieșiri în stradă în județele Argeș, Buzău, Călărași, Dolj și Prahova, cu câte 100-300 participanți din partea fiecărei organizații, după cum tot marți anunțau sindicatele.
Ce revendică reprezentanții angajaților din Educație
”FSLI şi FSE „Spiru Haret” cer de urgenţă Guvernului României să găsească soluţii la următoarele:
a) rezolvarea problemei aplicării integrale a dispozițiilor Legii – cadru nr. 153/2017 pentru toate categoriile de salariați din învățământ, astfel încât toate categoriile de salariați din sistemul educațional să beneficieze de salariul de bază prevăzut de această lege pentru anul 2022;
b) identificarea unor soluții pentru creșterea veniturilor personalului didactic auxiliar;
c) adoptarea, în regim de urgență, a normativelor pentru personalul nedidactic și personalul didactic auxiliar, având în vedere că normativele care se aplică sunt din anul 1998;
d) aplicarea regulamentelor privind acordarea sporurilor pentru condiții de muncă, întrucât salariații din învățământ sunt singurele categorii de bugetari care nu beneficiază de acordarea acestor sporuri;
e) în noua lege de salarizare, grila propusă trebuie să poziționeze personalul din învățământ pe o treaptă superioară celei actuale în ierarhia funcțiilor bugetare, în raport de importanța socială a activității prestate;
f) remedierea anomaliilor actuale în ceea ce privește salarizarea celor care ocupă funcții de conducere, îndrumare și control, având în vedere că, după ce veniturile acestora au rămas nemodificate în ultimii patru ani, se constată că acestea sunt inferioare salariaților care ocupă funcții de execuție;
g) instituirea, prin lege, a regulii indexării anuale a salariilor personalului plătit din fonduri publice, cu rata inflației;
h) plata suplimentară a personalului din unitățile/instituţiile de învățământ nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile;
i) plata orelor suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar și nedidactic”.
Potrivit comunicatului, protestele vor continua şi în lunile următoare:
- Pichetarea sediului Guvernului şi a sediilor prefecturilor în lunile martie şi aprilie 2023;
- Marș de protest desfășurat în București în luna mai 2023;
- Declanşarea grevei generale în ultima decadă a lunii mai;
- Alte acțiuni specifice.
Context. Sindicatele din învățământ încep protestele de stradă, etape obligatorii pentru declanșarea grevei generale, anunțată pentru finalul lunii mai. Prima pichetare a avut loc la Iași, pe 2 martie, anunțau aceleași organizații ale profesorilor pe 28 februarie. O săptămână mai târziu, la finalul lunii februarie, sindicatele profesorilor au amenințat cu greva generală, ca reacție la declarațiile ministrului Ligia Deca de eliminare a salarizării din proiectul legii educației. Ele cereau plata suplimentară a echipelor din școli care lucrează pe proiecte europene și alte 8 măsuri „de urgență”.