UPDATE “Nu cred că trebuie să dispară termenii “tată” și “mamă”. Vom lucra la formularea corectă”, a declarat luni, 18 februarie, ministrul francez al Educației, Jean-Michel Blanquer, relatează FranceTVinfo.fr. Declarația oficialului guvernamental vine după ce deputații au adoptat un amendament pentru a înlocui termenii “tată și mamă” cu “părinte 1 și părinte 2″ în documentele școlare.
Ministerul Educației a avizat negativ documentul adoptat de deputați, iar ministrul a precizat că pot fi găsite mai multe formule care să mențină termenii “mamă” și “tată” în actele școlare și care să permită totodată fiecărei structuri familiale să fie respectată, relatează sursa citată. Oficialul a declarat că formula “părinte 1 și părinte 2” pare să creeze o ierarhie între cei doi părinți.
Parlamentul francez a adoptat recent un amendament promovat de către partidul lui Macron, La République En Marche, care prevede că în documentele școlare cuvintele “mamă și tată” să fie înlocuite cu “părinte 1” și “părinte 2”.
Publicația ilGiornale.it preluată de Rador scrie că Executivul lui Macron a afirmat, îndemnându-i pe parlamentari să aprobe inovaţia “lexicală, că termenii “tatăl” și “mamă” sunt o “relicvă a trecutului”, care ar putea ”penaliza familiile homosexuale”.
Modificările efectuate de La République En Marche au fost împărtăşite de către deputaţii din stânga, în timp ce au fost respinse de către forţele politice conservatoare, potrivit sursei citate. De exemplu, partidul de centru-dreapta Les Républicains a definit planul majorităţii ca un instrument pentru “dezumanizarea familiei” şi ca expresia unei “ideologii abominabile, menite să elimine valorile fundamentale ale societăţii civile”. Și Marine Le Pen, liderul mişcării naţionaliste Rassemblement National, a condamnat măsura susţinută de executiv, acuzându-l pe Macron că ar vrea să creeze confuzie în societatea franceză şi că doreşte “să otrăvească mintea copiilor, care este maleabilă şi în formare”. Le Pen l-a acuzat apoi pe Macron că promovează dispariţia, în Franţa, a “oricărui tip de referinţă morală” şi că vrea să fondeze statul pe o ”filozofie radicală a corectitudinii politice”.