Prestigioasa revistă Nature și-a îndreptat, luni, atenția spre situația de la Institutul Național de Fizică Nucleară “Horia Hulubei” (IFIN-HH), care implementează Laserul de la Măgurele și al cărui director, Nicolae Zamfir, a fost înlăturat la sfârșitul săptămânii trecute. Publicația vorbește despre “acuzații de corupție” care macină gazda “celui mai puternic laser științific din lume”, prezentând pozițiile părților implicate în scandalul de acolo. Este prezentată și poziția Comisiei Europene, care spune că monitorizează îndeaproape provocările în implementarea proiectului ELI-NP și că este în contact cu toți partenerii ELI pentru a face ca situația să avanseze.
Nature pornește de la criticile care i-au fost aduse, în ultimele luni, directorului IFIN-HH Nicolae Zamfir, având în vedere că “unii dintre oamenii de știință spun că managementul slab amenință instituția și proiectul”. Anume:
- că în iulie un sindicat al oamenilor de știință de la Institut “a depus o plângere de corupție împotriva directorului Nicolae-Victor Zamfir”, susținând că re-numirea acestuia în funcție a fost ilegală. EI mai acuză că comis erori manageriale, că a afectat activitatea științifică și proiectul ELI-NP, ceea ce riscă să elimine România din asocierea europeană.
- că, în plângerea lor, cercetătorii au protestat față de extinderea contractului lui Zamfir la conducerea IFIN-HH de către secretarul de stat pentru cercetare, Dragoș Ciuparu, în condițiile în care Zamfir a trecut de vârsta de pensionare
- că o plângere a fost depusă și împotriva lui Dragoș Ciuparu, acuzat de abuz în serviciu.
- Este citat, în acest sens, reprezentantul sindicatului, George Epurescu. Nature notează că sindicatul reprezintă 45 dintre cei 250 de cercetători de la IFIN-HH.
Pe de altă parte, sunt citați și cei acuzați:
- Zamfir și Ciuparu resping acuzațiile de abuz în serviciu. “Zamfir spune că limita de vîrstă pentru directorat a fost introdusă doar după numirea sa inițială, în 2004, iar prelungirea contractului este aliniată la legislația din momentul în care a semnat precedentul contract.”
- Ciuparu este citat spunând că “aici, în România, toată lumea poate acuza pe oricine de orice. Încă aștept să rezolve problema cei îndreptățiți legal să o facă”.
- Zamfir este citat și cu declarații prin care respinge acuzațiile de proastă administrare a institutului.
Nature contininuă prin a prezenta proiectul european ELI, în valoare de 875 milioane de euro, care are drept componentă românească proiectul ELI-NP:
- “Unitatea românească, denumită ELI-NP și care are drept scop să realizeze cercetări de vârf în fotonica nucleară, a rămas în urmă din cauza unor probleme cu un element-cheie, sursa de raze gama (…) Celelalte componente ale ELI-NP, două lasere de 10 petawati – cele mai puternice construite vreodată – sunt la timp“.
- “În 2018, au izbucnit neînțelegeri între Zamfir și EuroGammaS, consorțiul care construia sursa de gamma, în privința instalării acesteia. Zamfir a anulat contractul cu EuroGammaS, deși cele mai multe componente fuseseră construite, apelând la un contract cu Lyncean Technologies din Fremont, California pentru a finaliza sursa și amânând finalizarea până în 2023. Instanțele din România analizează cine trebuie să plătească pentru munca pe care EuroGammaS a depus-o deja.”
Sursa citată mai menționează că aceasta a făcut ca România să nu fie inclusă în următoarea fază ELI: “Celelalte două țări nu au inclus România în dosarul depus la Comisia Europeană pentru a forma un Consorțiu European de Infrastructură de Cercetare (ERIC), ce va include alți parteneri UE pentru a guverna ELI și a împărți costurile operaționale (…)”.
Nature prezintă, între altele, și acuzațiile aduse lui Zamfir în interiorul IFIN-HH în ultimele luni, cu privire la deciziile sale care ar fi “afectat producția științifică”. Este citat un fost director științific, Livius Trache, care a criticat managementul lui Nicolae Zamfir și care a fost demis din IFIN-HH în iulie deoarece, potrivit lui Zamfir, “a încălcat grav reglementările care îi interzic să răspândească informații false despre institut”. Ulterior, 66 de fizicieni din 16 țări au transmis o scrisoare deschisă prin care îl descriu pe Trache drept un “lider-cheie internațional în domeniul fizicii nucleare și al astrofizicii”, ei cerând reintegrarea lui la IFIN.
Nature mai trece printr-o neînețelegere internațională, tot pe relația cu Franța-Italia, iar apoi ajunge la așteptările pentru viitor.
În privința perspectivelor de viitor – două comentarii, plus două poziții instituționale în relatarea Nature:
- Octavian Micu, fizician la Institutul de Științe Spațiale, este citat: “Tot bugetul nostru național pentru proiecte științifice competitive, în următorii trei ani, de la fizică la biologie și arte, este de doar șase milioane de euro (…) Comparați aceasta cu cei 30 de milioane de euro pe care România ar trebui să îi plătească anual pentru a opera ELI-NP, dacă nu vrea să devină membru ERIC”.
- Nicolae Zamfir este citat spunând: “Suntem la timp cu toate celelalte unități experimentale”, singua întârziere înregistrându-se în cazul componentei gamma.
- Un raport din iulie al Comitetului Consultativ Tehnic și Științific al ELI (ISTAC) a apreciat că efortul din 2018 al Comisiei Europene, de a media în disputa cu EuroGammaS, a fost “ignorat de România”, iar “managementul ELI-NP trebuie să demonstreze cooperare de bună-credință și capacitatea de a conduce o unitate internațională într-un mod transparent și verificabil”. Este citat și directorul ISTAC, Sandro de Silvestri de la Universitatea Politehnică din MIlano, potrivit căruia “cu toții sperăm că ELI-NP va fi capabil să se alăture ELI ERIC ulterior, când toate problemele vor fi rezolvate”.
- Iar în final este citat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, care dorește un reviriment al ELI-NP: “Comisia este la curent și urmărește îndeaproape provocările în implementarea proiectului ELI-NP și este în contact strâns cu toți partenerii ELI, pentru a face ca situația să avanseze”.
Citește articolul Nature integral