România are una dintre cele mai mari rate ale copiilor în risc de sărăcie din Europa, cu impact major asupra educației – raport internațional Salvați Copiii / „Cu excepția Zambiei, România a înregistrat cea mai mare variație a scorului la matematică explicată strict prin statutul socioeconomic”

Foto: Salvati Copiii

România are a doua cea mai mare rată a copiilor aflați în risc de sărăcie, după Spania, în rândul unui grup de zece țări europene luate în calcul într-un raport internațional al organizației Salvați Copiii, publicat astăzi, 14 octombrie. O treime dintre copiii români (32,4%) se află în această situație, nivel foarte ridicat în pofida progreselor din ultimii ani, arată documentul, care notează impactul major al acestei situații asupra educației, la nivelul țării, așa cum este reflectat prin decalajele cauzate de mediul socioeconomic.

Dintre toate aceste țări, România are a doua cea mai mare rată a copiilor în risc de sărăcie, după Spania (33,8%), potrivit datelor Eurostat citate în raport. În cazul României, documentul notează că rata de 32,4%, deși mare la nivel european, reprezintă un nivel minim la nivel național pentru ultimul deceniu, coborând de la un maximum de 41,5% atins în 2021-2022 și de la 39,1% în 2019.

În context național, impactul major este asupra educației, arată Salvați Copiii:

Potrivit organizației, „impactul multiplu al sărăciei asupra asigurării drepturilor copilului se observă cu ușurință în educație, unde datele PISA 2025 ne arată decalajul dintre cei mai avantajați și cei mai dezavantajați elevi. Astfel, 2 din 10 elevi din familiile înstărite au rezultate slabe la citire (20,6%), în timp ce 7 din 10 elevi vulnerabili se află în această situație (70,6%). Cu excepția Zambiei, România a înregistrat cea mai mare variație a scorului la matematică explicată strict prin statutul socioeconomic. Astfel, după eliminarea tuturor celorlalți factori care pot influența rezultatele elevilor, aproape un sfert din variația scorului la matematică înregistrat de elevii români (24.1% față de 12% media OCDE) se explică strict prin statutul socioeconomic”.

Un obstacol major identificat în raportul Salvați Copiii, în cazul României, pentru susținerea măsurilor de combatere a sărăciei în rândul copiilor este lipsa serviciilor de prevenție. Potrivit documentului, autoritățile prioritizează, în mod tradițional, măsuri reactive – de protecție specială, de reintegrare în sistemul de educație – în defavoarea celor preventive, „chiar dacă prevenția este mai eficientă și mai puțin costisitoare”.

Organizația notează că instrumentele digitale de monitorizare care sunt necesare în acest domeniu, precum un mecanism de avertizare timpurie în educație, un modul privind segregarea școlară, o platformă de observare a copilului), „nu sunt pe deplin implementate, ceea ce creează o barieră structurală acolo unde eligibilitatea pentru finanțare depinde de o infrastructura de date care nu există încă”.

Situația la nivel european: progres inexistent în ultimii ani

Salvați Copiii arată în raportul său că, deși  „se află la jumătatea drumului spre obiectivul stabilit pentru anul 2030, respectiv acela de a scoate din sărăcie 5 milioane de copii”, Uniunea Europeană nu a înregistrat niciun progres: „19,2 milioane de copii din Uniunea Europeană cresc în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de 19,1 milioane în anul 2019. Pentru a atinge această țintă până în 2030, ar trebui ca, de acum și până la termenul limită, UE să se asigure că în fiecare zi circa 2800 de copii ies din sărăcie.” 

Organizația precizează că lansează acest avertisment în condițiile în care „Comisia Europeană propune modificări ale viitorului buget UE prin care s-ar elimina obligația a 11 state membre de a aloca cel puțin 5% din resursele Fondului Social European + în direcții legate de reducerea sărăciei în rândul copiilor.”

Salvați Copiii adresează, drept urmare, o serie de solicitări instituțiilor UE și guvernelor din țările membre:

Exit mobile version