Eliminarea vechimii de cel puțin 75 de ani dintre criteriile de desemnare a titlului de colegiu național a fost menționată de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, ca posibilă soluție pentru a “susține performanța”. “Sunt școli foarte, foarte bune și ar merita titulatura de colegiu național”, dar care nu au vechimea necesară, a afirmat el într-un interviu acordat sâmbătă postului Digi 24.
Potrivit ministrului, “o școală care are doar 30 de ani nu o să mai lupte că știe că îi mai trebuie încă 45 de ani, dar dacă elimini acest criteriu păstrând toate celelalte criterii de calitate – pentru că sunt foarte multe criterii de calitate în obținerea statutului de colegiul național – cred că poți să induci o motivație pentru performanță.”
Metodologia actuală de acordare a titlului de Colegiu național, ce datează din 2013, prevede că, pentru a obține acest titlu, o unitate de învățământ trebuie:
- Să aibă o contribuție deosebită privind dezvoltarea învățământului, științei, culturii și sportului
- Să aibă o activitate educativă, pedagogică și științifică și performanțe profesionale care să se reflecte în rezultatele obținute de elevi la concursurile specifice naționale și internaționale
- Să aibă o perioadă de activitate de peste 75 de ani, cu statut de liceu teoretic
- Să aibă un personal didactic de calitate dovedită (prin mai multe criterii)
- Să aibă absolvenți a căror calitate este dovedită (mai multe criterii)
- Să aibă cel puțin două specializări acreditate
- Să implementeze cel puțin un proiect de finanțare externă, de mobilitate sau de dezvoltare în ultimii 5 ani.
Sorin Cîmpeanu, la Digi 24:
- “Pe componenta de susținere a performanței aș încuraja și mai mult, spre exemplu, cele 212 colegii naționale care, pentru a ajunge colegii naționale, au îndeplinit o serie de criterii, nu numai criteriul de vechime… Sunt unul dintre persoanele care apreciază tradiția, apreciază trecutul, dar spune că oricât de glorios ar fi trecutul, suntem obligați să ne uităm la prezent și mai cu seamă la viitor.
- Chiar și așa, cred că ar putea să capete statutul de colegiu național și fără cei 75 de ani vechime, am câteva exemple pe care o să vi le dau de școli care au mai puțin de 75 de ani vechime, dar sunt școli foarte, foarte bune și ar merita titulatura de colegiu național.
- Ei, în aceste colegii naționale poate ar fi bine să ne gândim cum susținem mai bine performanța: clase de excelență, să fie cât mai multe dintre ele în regimul școlilor pilot pe care, iarăși, este un alt proiect drag mie pe care l-am demarat, acela al școlilor pilot, care să se poată organiza inclusiv din perspectiva admiterii în liceu, să luăm în considerare și criteriile pe care și le dorește fiecare dintre aceste școli au dovedit că sunt bune. Și să fie un lucru aspirațional și pentru alte școli care, repet, să poată deveni colegii naționale chiar dacă nu au 75 de ani vechime. Pentru că dacă le impui criteriul acesta, o școală care are doar 30 de ani nu o să mai lupte că știe că îi mai trebuie încă 45 de ani, dar dacă elimini acest criteriu păstrând toate celelalte criterii de calitate – pentru că sunt foarte multe criterii de calitate în obținerea statutului de colegiul național – cred că poți să induci o motivație pentru performanță.”
Colegiile naționale pot avea doar clase de liceu pentru profilul teoretic, nu și tehnologic ca celelalte colegii/licee. Se bucură de un prestigiu în rândul elevilor și al angajaților, iar asta duce în mod aproape sigur la asigurarea planului de școlarizare. De regulă, la colegiile naționale se suplimentează clase, în timp ce la liceele normale se reduc.
Miza ar putea fi faptul că pentru colegiile naționale, considerate „licee de top”, s-ar putea permite organizarea unei sesiuni de admitere înainte de Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a, pentru un număr de locuri sau pentru toate locurile, după cum anunța ministrul încă de la lansarea Raportului România educată, din iulie 2021.