Copiii cu vârsta sub 2 ani nu ar trebui să folosească dispozitive cu ecran la creșă, iar pentru copiii de 2 ani și pentru cei de 3-6 ani timpul petrecut în fața ecranelor este limitat la maximum o oră pe parcursul întregii zile, potrivit Scrisorii metodice pentru educația timpurie, anul școlar 2026-2027, transmisă de Ministerul Educației și Cercetării către inspectoratele școlare.
Se recomandă cel puțin 180 de minute de activitate fizică pe zi pentru copiii de peste un an, ieșirea zilnică în aer liber, indiferent de anotimp, și precizează că filmele și desenele animate nu trebuie folosite pentru liniștirea copiilor.
Educatorilor li se recomandă să observe sistematic fiecare copil, să îi sprijine reglarea emoțională și să colaboreze constant cu familia.
Fără ecrane pentru copiii sub 2 ani
Sunt recomandări distincte în funcție de vârsta copiilor. Pentru copiii cu vârsta sub 2 ani, nu se utilizează dispozitive cu ecran, în acord cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății privind timpul sedentar.
Este prevăzută o excepție pentru convorbirile video ale copilului cu părintele, atunci când acestea au loc cu asistența cadrului didactic.
Pentru copiii de 2 ani, timpul în fața ecranelor este limitat la cel mult o oră pe zi, este de preferat ca durata să fie cât mai scurtă.
În grupele cu vârste mixte, activitățile care presupun utilizarea ecranelor trebuie organizate numai cu copiii care au împlinit 2 ani.
Copiii de 3-6 ani, maximum o oră în fața ecranelor pe întreaga zi
Pentru preșcolarii cu vârste între 3 și 6 ani, folosirea tehnologiei digitale trebuie să respecte trei principii: argumentarea pedagogică, echilibrul experiențial și secondarea de către adult.
Se precizează că planificarea acestor activități trebuie făcută ținând cont de faptul că „pentru acest interval de vârstă timpul petrecut în fața ecranelor nu trebuie să depășească 1 oră pe parcursul întregii zile”.
Desenele animate nu se folosesc pentru liniștirea copiilor
Rularea pe un ecran a unei succesiuni de imagini, inclusiv a unui desen animat, reprezintă un factor perturbator.
„Vizionarea de filme sau desene animate nu se utilizează ca modalitate de liniștire a copiilor”, prevede scrisoarea metodică.
În locul ecranelor sunt recomandate jocul liber și activitățile liniștite cu implicarea adultului: citit, povestit, cântece, colorat, decupat, puzzle-uri, construcții, desen și modelaj.
Cel puțin 180 de minute de activitate fizică pe zi pentru copiii de peste un an
Pentru copiii între 1 și 3 ani, planificarea zilnică trebuie să includă activități de mișcare de intensități diferite.
Scrisoarea metodică preia recomandarea OMS potrivit căreia copiii cu vârsta de peste un an trebuie să acumuleze cel puțin 180 de minute de activitate fizică, distribuite pe parcursul întregii zile. Activitățile trebuie adaptate vârstei și particularităților individuale ale copiilor.
Trecerea de la efort la repaus trebuie făcută treptat, iar perioadele mai statice pot fi transformate în momente de interacțiune, stimulare cognitivă, exerciții de respirație sau explorarea unor obiecte.
Pentru copiii de 3-6 ani: 180 de minute de mișcare, dintre care minimum 60 de minute de intensitate moderată spre viguroasă
În cazul copiilor între 3 și 6 ani, scrisoarea recomandă ca activitățile pentru dezvoltarea motricității grosiere și fine și dezvoltarea senzorială să reprezinte o componentă importantă a programului.
Reperul indicat este de cel puțin 180 de minute de activități fizice pe zi, dintre care minimum 60 de minute de efort de intensitate moderată spre viguroasă.
Perioadele de repaus nu trebuie să fie pasive. Acestea pot fi folosite pentru lectură, povestire împreună cu adultul, jocuri de masă, construcții sau joc liber.
Pentru copiii de până la un an, se recomandă activități de explorare a obiectelor și stimulare fizică. Majoritatea jocurilor ar trebui să se desfășoare pe podea, pe suprafețe moi.
Pentru copiii care încă nu se deplasează în patru labe este recomandată poziția pronă, pe burtă, în secvențe scurte, astfel încât, pe parcursul a 24 de ore, copilul să petreacă cel puțin 30 de minute în această poziție.
Mai sunt menționate poziția șezut, trecerea independentă dintr-o poziție în alta, poziția pe spate, ridicarea în două picioare, cu sau fără sprijin, și mersul.
În program trebuie integrate și lectura scurtă, explorarea cărților, cântecele, jocurile cu text și cânt, stimularea senzorială și gimnastica. Pentru această categorie de vârstă, scrisoarea recomandă „eliminarea ecranelor de orice fel din sala de grupă”.
Copiii nu ar trebui ținuți perioade lungi pe scaun
Se recomandă evitarea situațiilor în care antepreșcolarii și preșcolarii sunt ținuți perioade lungi fără posibilitatea de a se mișca.
Este dat ca exemplu timpul petrecut de copiii mici în scăunelele pentru masă sau activitățile în care copiii stau mult timp pe scaun.
Deși recomandarea OMS indicată în document stabilește o limită maximă de o oră pentru astfel de situații, autorii scrisorii consideră că, în creșe și grădinițe, un interval maxim de 45 de minute este mai potrivit pentru masă, inclusiv micul dejun, prânzul și gustările.
Copiii ar trebui să iasă zilnic afară, indiferent de anotimp
Pentru dezvoltarea armonioasă, se recomandă „expunerea zilnică a copiilor la factorii de mediu indiferent de anotimp”, cu respectarea condițiilor meteorologice, a normelor de igienă și de siguranță.
Trebuie acordată atenție și rutinelor, inclusiv perioadelor de relaxare și somn.
Culori moderate, fără zgomote puternice. Ferestrele nu trebuie acoperite în timpul activităților
Mediul educațional trebuie să fie unul liniștitor. Se recomandă utilizarea moderată a culorilor și evitarea nuanțelor intense și a sunetelor puternice. O altă recomandare este ca ferestrele să nu fie acoperite în timpul activităților: „Ferestrele sunt orizonturi de cunoaștere, prin urmare acestea nu vor fi acoperite în perioada activităților”, conform documentului.
Copiii trebuie să aibă astfel posibilitatea să observe ce se întâmplă în exterior, fiind asigurat în același timp iluminatul natural.
Educatorul „atent”: observația trebuie să depășească simpla supraveghere
Un capitol al scrisorii metodice descrie educatorul prin trei dimensiuni: atent, empatic și angajat profesional.
Educatorul „atent” trebuie să observe comportamentele, interesele, nevoile și ritmul propriu de dezvoltare al fiecărui copil. Observarea trebuie să fie intenționată și sistematică, nu doar o formă de supraveghere.
Printre instrumentele propuse:
- caietul de observații;
- fișele de observație sistematică;
- panourile de documentare cu fotografii, lucrări și citate ale copiilor, care să arate procesul de învățare, nu doar rezultatul final.
Informațiile obținute trebuie apoi folosite pentru proiectarea didactică flexibilă și individualizată, reconfigurarea mediului educațional, adaptarea resurselor și a sarcinilor de învățare.
Copiii de până la 6 ani au nevoie de sprijinul adultului pentru reglarea emoțiilor
În ceea ce privește educatorul „empatic”, documentul pune accent pe ascultarea activă și pe înțelegerea stărilor copilului, de la bucurie și frustrare până la anxietatea de separare și conflictele cu ceilalți copii.
Se explică faptul că, la copiii de la naștere până la 6 ani, cortexul prefrontal este încă în dezvoltare, motiv pentru care aceștia au nevoie de coreglare, adultul acționând ca o bază de siguranță și ajutând copilul să își stabilizeze stările emoționale și fiziologice.
Printre strategiile recomandate educatorilor se numără coborârea la nivelul fizic al copilului și menținerea contactului vizual, ascultarea fără întreruperea sau grăbirea copilului, recunoașterea și denumirea emoțiilor, oglindirea afectivă, prezența calmă și contactul fizic reconfortant atunci când este acceptat de copil, ghidarea spre soluții după diminuarea emoției și valorizarea efortului, nu doar a rezultatului.
Educatorul trebuie să își analizeze critic propriile practici
A treia dimensiune este cea a educatorului „angajat profesional (reflexiv)”. Acesta trebuie să își analizeze critic practicile, să evalueze efectele metodelor folosite, să solicite și să valorifice feedbackul și să colaboreze cu echipa grădiniței și cu familia.
Scopul este ca deciziile pedagogice să susțină starea de bine, progresul individual și dezvoltarea holistică a copilului.
Părinții ar trebui invitați în sala de grupă
Un capitol separat este dedicat relației dintre părinte și educator. Părintele reprezintă baza de siguranță a copilului, îi cunoaște istoricul medical și evoluția și trebuie să informeze educatorul despre evenimentele importante din viața acestuia.
Educatorul observă copilul în colectivitate, îi susține dezvoltarea în grup și îl informează permanent pe părinte despre evoluția sa.
Printre activitățile recomandate se numără comunicarea constantă a progresului copilului, nu doar atunci când apar probleme, încurajarea prezenței părintelui în sala de grupă, amenajarea unui spațiu pentru părinți în creșă sau grădiniță, activități comune copii-părinți, expoziții cu lucrările copiilor și echipe interdisciplinare pentru sprijinirea copiilor și familiilor.
Consiliere pentru părinți în fiecare săptămână
La nivelul fiecărei grupe se desfășoară săptămânal activitatea de consiliere educațională a părinților, potrivit Curriculumului pentru educația timpurie, citat în document.
Scrisoarea recomandă ca regulile privind activitatea fizică, timpul sedentar și somnul să fie discutate cu părinții, inclusiv cu accent pe timpul petrecut de copii în fața ecranelor acasă.