S-au terminat primele două săptămâni de școală, iar copiii mei încă nu au un orar stabilit, aflăm de pe o zi pe alta care este orarul, uneori seara la 8, alteori se schimbă și în timpul zilei, copiii fiind lăsați să plece mai devreme acasă. La clasele primare situația nu e tragică, pentru că au doar învățătoare și doi profesori, așa că gestionează mai ușor schimbările. Dar la gimnaziu ce facem fără un orar clar, profesori care să vrea să predea și mai ales care să cunoască materia pe care o predau? Nu mai învață copiii în 3 schimburi, dar programul este complet decalat și uneori ies și la 7 sau 8 seara.
Dirigintele și învățătoarea ne spun că încă nu sunt toți profesorii care să acopere materiile. De ce? Pentru că unii ar fi trebuit să vină la plata cu ora și acum nu mai vor pentru că se plătește prost: 22 de lei pe oră, ca un zilier, am citit în analiza Edupedu.ro.
Poate pentru noi părinții motivele nu sunt importante, dar efecte cu siguranță sunt.
Cum este posibil ca după 2 săptămâni de școală să nu fie măcar cancelaria plină și materiile împărțite clar între profesori ? Poate de aceea se ajunge și în situații în care profesorul de franceză predă desen sau muzică – situație nemaiîntâlnită până acum, după legea Bolojan, sau cel puțin nu la un nivel generalizat, cum spune ministrul Educației.
Stau și mă gândesc dacă acesta o fi și un criteriu pentru școală când alcătuiește orarul pe genunchi: alocă profesorului de franceză și desen ca să pună apoi orele lipite în orar. Nu m-ar mai mira nimic, sincer. Pentru că totul se face după ureche, din cauza unor măsuri luate în educație pe repede înainte așa cum și chiar ministrul Educației a recunoscut-o. Degeaba, asta nu îmbunătățește cu nimic situația din sute de școli unde este un haos total. Părinții care nu știu cât și cum să lucreze ca să își ia copiii de la școală pentru că orarul e în schimbare. Azi 4 ore, mâine 5 ore, poimâine încă nu știm.
De vină nu este boicotul profesorilor, care să fim realiști nu prea există pentru că la început de an școlar oricum se face recapitulare și profesorii nu predau materie nouă.
Măsurile din educație nu doar că dau peste cap sistemul și îl afectează în toate cotloanele, dar lovește din nou într-o problemă veche: suntem în topul țărilor cu cele mai puține zile de școală, cu punți, vacanțe dese și săptămâni altfel și verzi. Deja mulți părinți și profesori se plâng că Săptămâna Verde și Școala Altfel sunt pe alocuri prilej de a rata zile de școală, iată că mai adăugăm cel puțin încă 2 săptămâni de început de școală, care au fost ratate și care vor fi pierdute.
Dar să luăm pe rând toate efectele care se văd din perspectiva mea de părinte:
Orele remediale de la clasele primare și cum afectează și clasele V-VIII
Câte două ore pe săptămână care trebuie făcute obligatoriu, nu cu toți elevii deodată, ocupă clasa cu încă 2 ore timp de 4 zile. Și așa abia au loc două schimburi de elevi în școală pe orarul clasic. Nu mai zic că acești copii de 7-9 ani sunt obosiți după 6 ore de stat la școală. Iar programul lor nu va fi unul predictibil, ci croșetat.
Abia am scăpat de învățat în 3 schimburi. Degeaba.
Uneori copiii de clase primare vor termina chiar și la ora 13 sau 14 de la 8 dimineața. Automat acest program prelungit la clasele primare deranjează programul elevilor de după amiază, în general cei de gimnaziu, care nu vor mai intra la ora 12, ci la 13 sau 14 depinde de cum e spațiul disponibil în clase. Și vor ieși de la ore la 7 și 8 seara.
Care va fi eficiența acestor ore remediale dacă se vor face prin săli cu schimbul, unde se găsește câte o oră? Degeaba fac aceste ore în plus dacă elevii sunt obosiți, nemâncați la prânz (o altă problemă majoră în țara noastră, lipsa spațiilor în care să mânânce) și debusolați cu un orar flexibil.
Orele predate de profesori care nu sunt specializați
Mi s-a spus că la clasa copilului de gimnaziu vor face orele de desen cu o profesoară care predă limbă străină. În afara faptului că este un profesor care are capacitate de a preda, ce îl califică să le explice elevilor o materie pe care nu o stăpânește, în mod evident, din moment ce a fost pus în fața faptului împlinit: ca să își completeze norma majorată trebuie să aleagă uneori o materie pentru care nu sunt specializați, considerată mai puțin importantă în societate: desen, muzică, educație socială (și cât de importantă este astăzi însă exact educația socială!)
Cu ce diferă un profesor de limbă străină care predă desen, față de un părinte arhitect? Poate părintele e chiar mai în măsură și mai specializat. În niciun caz nu pledez pentru așa ceva, vreau doar să subliniez lipsa de conținut și calitate la care s-a ajuns în sistemul de învățământ.
Dirigintele ne spune la ședința cu părinții că nu sunt destui profesori care să acopere materiile. De aceea și orarul este unul schimbător. Până când? Dacă profesorii refuză să ia orice disciplină de predat, ce se întâmplă mai departe?
Mă întreb: 22 de lei prea puțin pentru o oră de fizică predată de un profesor specializat sau de fapt prețul corect pentru un profesor de fizică care să acopere ora de muzică?
Când va recunoaște ministrul că este total depășit de situație, că apar fel și fel de efecte nedorite și neașteptate, care ar fi putut fi evitate la o analiză înainte de a face economie tocmai de la educație?
Foto: © Andrii Zorii | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
___