La Ministerul Educației și Cercetării „nu vedem o legătură între măsurile de criză fiscală și bugetară în ceea ce privește abandonul școlar”, a declarat marți Sorin Ion, secretar de stat în acest minister, în cadrul conferinței de lansare a raportului anual privind educația al OCDE, „Education at a Glance 2025”. El a răspuns astfel întrebărilor Edupedu.ro cu privire la estimările Ministerului, bazate pe analiză de impact, cu privire la efectele pe care măsurile fiscal-bugetare din Legea Bolojan le vor avea asupra problemelor majore privind participarea copiilor la educație.
Edupedu.ro s-a referit la doi parametri semnalați în noul raport OCDE, dat publicității marți, 9 septembrie, care arată că:
- România se remarcă printr-un procent enorm – 16% în 2023 – al copiilor de 6-14 ani care nu sunt înscriși la școală, față de o medie OCDE de doar 2% în același an. România cunoaște o scădere abruptă la acest parametru față de 2013, când 93% dintre copiii din această categorie de vârstă erau înscriși la școală.
- La nivelul adolescenților de 15-19 ani, situația este mai gravă: o treime dintre aceștia (32%), în România, nu erau înscriși în nicio formă de program educațional, în anul 2023 – iarăși în creștere considerabilă față de 2013, când 23% dintre tinerii români cu aceste vârste nu figurau deloc în școli.
În cadrul conferinței de prezentare a raportului, organizată de MEC, am cerut reprezentanților Ministerului să explice, cu date, care este analiza de impact a măsurilor fiscal-bugetare asupra acestor pierderi din sistem ce afectează copiii.
În răspunsul său, secretarul de stat Sorin Ion nu a invocat nicio cifră și nici date referitoare la o analiză de impact. El a spus, însă, că „relația dintre măsurile luate prin legea 141 și actele normative subsecvente elaborate la nivelul Ministerul Educației nu constituie premisele unei creșteri a ratei de neparticipare”. Motivul invocat este acela că măsurile vizează alte lucruri: situația cadrelor didactice, a directorilor și a organizării școlilor, „nu în mod direct elevii”.
- Iar oficialul a făcut trimitere la bursa socială păstrată „aproape în aceeași formă cu cea inițială”, bursele pentru elevii din învățământul profesional și „bursele de merit în noua formă”. El nu a menționat niciuna dintre schimbările restrictive și reducerile (vezi aici. aici sau aici) legate de burse, introduse în urma măsurilor fiscal-bugetare.
Răspunsul lui Sorin Ion la întrebarea adresată de Edupedu.ro:
„Edupedu.ro: Datele OCDE din raportul „Education at a Glance” arată că România are printre cele mai mari rate de neparticipare la educație: 16% pentru copiii de până în 14 ani și 32% pentru adolescenți, care nu sunt înscriși la școală. Ce arată concret analiza de impact a ministerului pe măsurile din legea 141? Aceste pierderi masive din sistem vor fi și mai mari în următoarele trei luni? Vor fi mai mici în urma măsurilor luate? Ce estimări există? Vă rog să folosiți datele pe care le aveți în acest sens.
Sorin Ion: Relația dintre măsurile luate prin legea 141 și actele normative subsecvente elaborate la nivelul Ministerului Educației nu constituie premisele unei creșteri a ratei de neparticipare, pentru că, în principal, măsurile luate vizează cadre didactice, personal de conducere și modul de organizare al școlilor și nu în mod direct elevii. Iar ca o legătură cu întrebarea dumneavoastră precedentă (n.red.: întrebare referitoare la tăierea burselor studențești, adresată unui reprezentant OCDE) și în același timp, un răspuns la această întrebare, să nu uităm că din categoria burselor la care ați făcut referire am păstrat, printre altele, bursa socială aproape în aceeași formă cu cea inițială. Așadar, numărul de beneficiari de burse sociale estimăm că va fi comparabil cu cel din anul precedent. De asemenea, și bursele adresate elevilor din învățământul tehnologic, din învățământul profesional, inclusiv profesional dual, acolo unde, de regulă, se înregistrează o rată mai mare de abandon școlar.
Am păstrat, de asemenea, măsurile de reintegrare pentru mamele minore și, evident, și bursele de merit în noua formă. Așadar, măsuri de sprijin pentru copii există în continuare. Să nu uităm că și programul „Masă sănătoasă”, cel care a contribuit din punctul nostru de vedere semnificativ la reducerea abandonului școlar în ultima perioadă, a rămas în forma în care s-a desfășurat în ultimii ani, în sensul că același număr de beneficiari va fi păstrat în continuare. Plus alte măsuri de sprijin social, cele care sunt extrem de importante în prevenirea abandonului școlar. Așadar, nu vedem o legătură între măsurile de criză fiscală și bugetară în ceea ce privește abandonul școlar.”