Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar, a explicat ce efecte au apărut în școli după ce norma didactică a profesorilor a crescut. Acesta a spus că a fost nevoit să renunțe la profesori: „Practic, a trebuit să renunț la o serie de profesori, să le spunem: «ne pare rău, trebuie să mergi într-o ședință publică, trebuie să te duci și să îți alegi (ore – n.red) într-o altă unitate de învățământ»”. Declarațiile au fost făcute duminică, 1 noiembrie, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
- Amintim că, începând cu anul școlar 2025-2026, norma didactică de predare a crescut, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Întrebat dacă l-a încurcat creșterea normei didactice a profesorilor, răspunsul lui Sorin Ionescu a fost afirmativ: „Da, asta m-a încurcat ca director. Vă spun și de ce. Din iarna acelui an, începusem procesul de mobilitate a personalului didactic, constituisem catedre, dădusem continuitate pe post unor oameni, dădusem viabilități pe post unor oameni.”
Oficialul a explicat că a trebuit să renunțe la profesori, ca urmare a creșterii normei didactice și că a fost pus în situația de a le spune unor debutanți că nu mai sunt ore pentru ei în anul următor: „Să știți că lucrul care m-a încurcat, ca să vă citez, a fost acela de a le spune unor tineri pe care îi vedeam cu un mare potențial didactic că «îmi pare foarte rău, nu mai avem ore pentru tine în anul următor»”:
„A venit acel topor și a trebuit de la 18 ore să trecem la la 20. Să știți că n-a fost doar de la 18 la 20, pentru că legea spunea că, după după 25 de ani, o serie de cadre didactice puteau să mai renunțe la 2 ore. Deci, am avut destul de mulți colegi care aveau 16 ore normă didactică și atunci creșterea a fost de la 16 la la 20 de de ore. Practic, a trebuit să renunț la o serie de profesori, să le spunem: «ne pare rău, trebuie să mergi într-o ședință publică, trebuie să te duci și să îți alegi (ore – n.red) într-o altă unitate de învățământ». Și să știți că lucrul care m-a încurcat, ca să vă citez, a fost acela de a le spune unor tineri pe care îi vedeam cu un mare potențial didactic că «îmi pare foarte rău, nu mai avem ore pentru tine în anul următor».”
Sorin Ionescu a precizat că unii profesori au plecat către alte domenii:
„Alții au plecat către alte domenii, pentru că nu au mai avut ore. Alții, într-adevăr, au reușit să-și găsească ore. Însă să știți că, dincolo de regăsirea în alte părți, este extrem de important să vedem ce facem cu acești profesori tineri, pentru că ei au nevoie, pe de o parte, de un sprijin în ceea ce înseamnă mentoratul în școli.”
După creșterea normei didactice, unii profesori predau în mai multe școli, astfel încât să aibă norma completă, fapt remarcat și de ministrul Sorin Ionescu:
„Când ești în mai multe unități de învățământ, îți este foarte greu să te mai atașezi și să mai înțelegi specificul, pentru că tu devii un fel de navetist între școlile respective.”
Redăm declarațiile complete ale lui Sorin Ionescu:
Diana Dumitrașcu, moderatoare: Creșterea normei didactice pentru profesori, în general, v-a încurcat ca director, în sensul în care a trebuit să căutați tot felul de artificii pentru a face echipa să funcționeze?
Sorin Ionescu: Da, asta m-a încurcat ca director. Vă spun și de ce. Din iarna acelui an, începusem procesul de mobilitate a personalului didactic, constituisem catedre, dădusem continuitate pe post unor oameni, dădusem viabilități pe post unor oameni.
Diana Dumitrașcu, moderatoare: Deci, aveați planul de încadrare făcut.
Sorin Ionescu: Aveam totul făcut și totul aprobat. A venit acel topor și a trebuit de la 18 ore să trecem la la 20. Să știți că n-a fost doar de la 18 la 20, pentru că legea spunea că, după după 25 de ani, o serie de cadre didactice puteau să mai renunțe la 2 ore. Deci, am avut destul de mulți colegi care aveau 16 ore normă didactică și atunci creșterea a fost de la 16 la la 20 de de ore. Practic, a trebuit să renunț la o serie de profesori, să le spunem: «ne pare rău, trebuie să mergi într-o ședință publică, trebuie să te duci și să îți alegi (ore – n.red) într-o altă unitate de învățământ». Și să știți că lucrul care m-a încurcat, ca să vă citez, a fost acela de a le spune unor tineri pe care îi vedeam cu un mare potențial didactic că «îmi pare foarte rău, nu mai avem ore pentru tine în anul următor».
Diana Dumitrașcu, moderatoare: I-ați regăsit ulterior în alte școli?
Sorin Ionescu: Pe unii – da, pe alții – nu. Alții au plecat către alte domenii, pentru că nu au mai avut ore. Alții, într-adevăr, au reușit să-și găsească ore. Însă să știți că, dincolo de regăsirea în alte părți, este extrem de important să vedem ce facem cu acești profesori tineri, pentru că ei au nevoie, pe de o parte, de un sprijin în ceea ce înseamnă mentoratul în școli. Și, apropo de măsuri legislative pe care le dăm după care nu le mai respectăm, este extrem de important să repunem în discuție ideea aceasta a mentoratului pentru profesori tineri. El există în legislație și poate fi pus în practică destul de rapid, dar dispariția foarte multor ore a dus și la o altă realitate: profesori tineri care își constituiau norma în 7-8-9-10 unități de învățământ. Ori este foarte greu la început de drum.
Diana Dumitrașcu, moderatoare: Știți un caz concret?
Sorin Ionescu: Desigur. În 5-6-7 unități de învățământ e suficient doar să vă gândiți la un profesor de arte, să vă gândiți, în general, la profesorii cu discipline sau cu materii de o oră pe săptămână, pentru că acolo apare această nevoie. Când ești în mai multe unități de învățământ, îți este foarte greu să te mai atașezi și să mai înțelegi specificul, pentru că tu devii un fel de navetist între școlile respective.
De aceea, mi-aș dori ca o atenție deosebită să o acordăm acestor cadre didactice la început de drum, pentru că, în 10, 15, 20 de ani, o mare parte a noastră se va pensiona, iar locul nostru va fi luat de alți profesori.
Diana Dumitrașcu, moderatoare: Pe lângă mentorat, acești oameni au nevoie și de posturi complete, dacă se poate, fără să mai alerge în mai multe școli. Și au nevoie de salarii foarte bune.
Sorin Ionescu: Vă mulțumesc că ați spus ceea ce voiam să spun și eu.
Diana Dumitrașcu, moderatoare: Trebuie să faceți ceva să le dați salarii acestor oameni, ca să vină în învățământ.
Sorin Ionescu: Este extrem de important, pe de o parte, să ne reaplecăm asupra coeficienților din plata cu ora și, pe de altă parte, în momentul în care economia românească va permite …
Diana Dumitrașcu, moderatoare: Nu doar plata cu ora. Plata cu ora e …
Sorin Ionescu: E doar o simplă componentă. În momentul în care vom avea toată această dispoziție bugetară, să ne aplicăm să ne aplecăm, în special, în ceea ce înseamnă salariile debutanților și a cadrelor didactice aflate la început de drum.
Informații de context
Mircea Miclea, profesor de științe cognitive aplicate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) și fost ministru al Educației, a avertizat că „în curând nu o să mai avem profesori”. „Nu mai sunt profesori în urbanul mic pentru matematică, pentru fizică, pentru chimie, pentru biologie”, a spus acesta. Declarația a fost făcută pe 23 octombrie 2026, la Astra Film Festival, în cadrul unei dezbateri despre abandonul școlar.
Inspectoratul Școlar al Municipiului București semnalează că schimbările normative frecvente privind norma didactică și incertitudinile la început de an ar putea să genereze proteste sau absenteism, potrivit unui document publicat de instituție. Este vorba despre planul managerial pentru anul școlar 2026-2027.
Conform ISMB, motivația profesorilor poate fi afectată de nemulțumirile generate de creșterea normei didactice și schimbarea regulilor din calendarul de mobilitate pentru anul școlar 2026-2027.
Migrarea profesorilor calificați către alte domenii de activitate mai bine plătite este una dintre amenințările identificate de Inspectoratul Școlar al Municipiului București. Și Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara a semnalat că profesorii pleacă spre alte domenii de activitate.
Edupedu.ro a scris că România a pierdut aproape 5.000 de profesori într-un singur an: în unitățile de învățământ preuniversitar din România și-au desfășurat activitatea, în anul școlar 2025-2026, cu aproape 5.000 mai puțini profesori decât în anul școlar anterior, după cum relevă ultimele date anunțate luni, 5 octombrie – Ziua Internațională a Profesorilor, de Institutul Național de Statistică. Numărul profesorilor a scăzut, așadar, într-un an marcat de măsurile de austeritate impuse în vara anului trecut de Guvernul Bolojan
Potrivit datelor anunțate acum de INS, în sistemul preuniversitar – de la creșe și grădinițe la licee, școli profesionale și postliceale – și-au desfășurat activitatea, în anul școlar 2025-2026, 219.900 de cadre didactice. Pentru anul școlar anterior, 2024-2025, INS raportase un total de 251.853 de cadre didactice în învățământul românesc, din care, scăzând cadrele didactice din învățământul superior, rămân 224.609 angajate în sistemul preuniversitar.
Bogdan Ștefan, profesor de Istorie și director al Liceului „Avram Iancu” din Brad, a declarat că, din păcate, „sistemul nostru educațional se confruntă cu destul de multe nemulțumiri și aș putea spune multe frustrări”. „Referindu-mă în mod specific la cancelaria noastră, cred că lucrurile stau oarecum mai bine decât media națională”, a adăugat acesta. Declarațiile au fost făcute vineri, 18 septembrie, la Prima News.
Despre norma didactică a profesorilor
Conform Legii Bolojan, normele didactice sunt:
- pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
- pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
- excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
- profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
- în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
- cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister
În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.
A fost prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.