9 din 10 români vor să ofere o educație civică și activă copiilor lor, potrivit unui studiu al Ashoka România despre atitudinea și percepția românilor despre rolul de ”creatori ai schimbării” în societate. Mai mult, studiul trage un semnal de alarmă privind categoria de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 24 ani, unde aproximativ 2 din 10 tineri au pierdut încrederea că mai pot deveni creatori ai schimbării.
Studiul, realizat de Ashoka România împreună cu agenția de studii IziData, a scos la iveală o atitudine optimistă în rândul românilor, 7 din 10 persoane considerându-se creatori ai schimbării. Perspectiva pentru viitor însumează 8 din 10 români care cred că pot deveni ei înșiși creatori ai schimbării.
Educație civică
În același timp, 1 din 10 tineri a pierdut speranța că mai poate deveni un creator al schimbării în societate. Acestea sunt modificările semnificative care au reieșit din studiul ce a avut ca scop reliefarea schimbărilor de percepție și atitudine, în comparație cu studiul realizat de Ashoka în 2018, prima cercetare de acest fel în România.
”Studiul ne-a arătat că, indiferent de venituri sau categorii sociale, românii aleg să creadă că fiecare om și fiecare meserie poate avea o contribuție reală la schimbarea societății și la construirea unui viitor mai bun.”, a declarat Ana Murray, co-directoare Ashoka România.
Perspectiva pentru viitor
În proiecția în care românii s-au situat în proporție de 82% drept creatori ai schimbării, studiul a găsit și ceilalți doi pioni care ar putea juca un rol important în schimbarea societății: instituțiile statului (30%) și ONG-urile (22%). Biserica este singura care a înregistrat o creștere la nivel de încredere, câștigând 3 puncte procentuale în acest top: 21% versus 17% în 2018.
Factorii individuali are contribuie la atitudinea de creatori ai schimbării sunt autoeducația – 86%, educația primită acasă – 86% și nevoile prezente ale societății – 62%.
”Încă o dată se confirmă ipoteza că oamenii își schimbă mai ușor comportamentele decât mentalitatea. Remarcăm în cercetările noastre de anul acesta numeroase modificări comportamentale generate de pandemie, iar asta ne arată că suntem peste așteptări de adaptabili. Însă, când vine vorba despre mentalități, rigiditatea și inerția descriu mai bine românii. M-am bucurat totuși să remarc și un efect pozitiv, datele din studiul realizat pentru Ashoka România arată că încă mai credem în puterea fiecăruia dintre noi de a schimba lucrurile. Există multă dorință de schimbare în România, iar cifrele din ultimii 2 ani indică și o predispoziție a noastră către acțiune”, a afirmat Silvia Luican, fondator al agenției de studii Izi Data.
Rezultatele studiului au mai arătat și că 1 din 10 români a pierdut speranța că mai poate deveni un creator al schimbării: doar 65% dintre români se văd în această ipostază, comparativ cu 74% câți erau în 2018.
Mai mult, studiul trage un semnal de alarmă privind categoria de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 24 ani, unde aproximativ 2 din 10 tineri au pierdut încrederea că mai pot deveni creatori ai schimbării. De asemenea, 1 din 10 tineri a renuțat la ideea de a-și crește copiii să devină creatori ai schimbării (88% comparativ cu 97% câți erau în 2018).
Despre studiu
Studiul a fost realizat de Izi Data, datele obținute fiind raportate în comparație cu un studiu comandat de Ashoka România în 2018, pe 1005 respondenți, reprezentativ național urban, autoadministrat online. Pentru studiul din 2020, s-a folosit metodologia Omnibus, chestionar online autoadministrat.
Publicul studiului a fost reprezentat de bărbați și femei, peste 17 ani, utilizatori de internet, pe un eșantion stratificat pe structura național urbană a României, 1024 respondenți. Toți respondenții studiului s-au încadrat în următoarele socio-demografice: 52% femei și 48% bărbați, cu vârste curpinse între 18-24 ani (24%), 25-34 ani (30%), 35-44 ani (26%), peste 44 de ani (20%).
51% dintre respondenți au educație medie, 40% au educație superioară și 5% educație inferioară. Dintre cei care au răspuns, 54% au copii, 46% nu au.
Ca situație financiară a publicului, 43% dintre respondenți înregistrează venituri între 1000-3000 de lei, 28% sub 1000 de lei, 20% peste 3000 de lei.
Foto: pexels.com