Studiu: 9 din 10 români vor să ofere o educație civică și activă copiilor lor

188 de vizualizări
Foto: pexels.com
9 din 10 români vor să ofere o educație civică și activă copiilor lor, potrivit unui studiu al Ashoka România despre atitudinea și percepția românilor despre rolul de ”creatori ai schimbării” în societate. Mai mult, studiul trage un semnal de alarmă privind categoria de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 24 ani, unde aproximativ 2 din 10 tineri au pierdut încrederea că mai pot deveni creatori ai schimbării.

Studiul, realizat de Ashoka România împreună cu agenția de studii IziData, a scos la iveală o atitudine optimistă în rândul românilor, 7 din 10 persoane considerându-se creatori ai schimbării. Perspectiva pentru viitor însumează 8 din 10 români care cred că pot deveni ei înșiși creatori ai schimbării.

Educație civică

În același timp, 1 din 10 tineri a pierdut speranța că mai poate deveni un creator al schimbării în societate. Acestea sunt modificările semnificative care au reieșit din studiul ce a avut ca scop reliefarea schimbărilor de percepție și atitudine, în comparație cu studiul realizat de Ashoka în 2018, prima cercetare de acest fel în România.

Studiul ne-a arătat că, indiferent de venituri sau categorii sociale, românii aleg să creadă că fiecare om și fiecare meserie poate avea o contribuție reală la schimbarea societății și la construirea unui viitor mai bun.”, a declarat Ana Murray, co-directoare Ashoka România.

Perspectiva pentru viitor

În proiecția în care românii s-au situat în proporție de 82% drept creatori ai schimbării, studiul a găsit și ceilalți doi pioni care ar putea juca un rol important în schimbarea societății: instituțiile statului (30%) și ONG-urile (22%). Biserica este singura care a înregistrat o creștere la nivel de încredere, câștigând 3 puncte procentuale în acest top: 21% versus 17% în 2018.

Factorii individuali are contribuie la atitudinea de creatori ai schimbării sunt autoeducația – 86%, educația primită acasă – 86% și nevoile prezente ale societății – 62%.

Încă o dată se confirmă ipoteza că oamenii își schimbă mai ușor comportamentele decât mentalitatea. Remarcăm în cercetările noastre de anul acesta numeroase modificări comportamentale generate de pandemie, iar asta ne arată că suntem peste așteptări de adaptabili. Însă, când vine vorba despre mentalități, rigiditatea și inerția descriu mai bine românii. M-am bucurat totuși să remarc și un efect pozitiv, datele din studiul realizat pentru Ashoka România arată că încă mai credem în puterea fiecăruia dintre noi de a schimba lucrurile. Există multă dorință de schimbare în România, iar cifrele din ultimii 2 ani indică și o predispoziție a noastră către acțiune”, a afirmat Silvia Luican, fondator al agenției de studii Izi Data.

Rezultatele studiului au mai arătat și că 1 din 10 români a pierdut speranța că mai poate deveni un creator al schimbării: doar 65% dintre români se văd în această ipostază, comparativ cu 74% câți erau în 2018.

Mai mult, studiul trage un semnal de alarmă privind categoria de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 24 ani, unde aproximativ 2 din 10 tineri au pierdut încrederea că mai pot deveni creatori ai schimbării. De asemenea, 1 din 10 tineri a renuțat la ideea de a-și crește copiii să devină creatori ai schimbării (88% comparativ cu 97% câți erau în 2018).

Despre studiu

Studiul a fost realizat de Izi Data, datele obținute fiind raportate în comparație cu un studiu comandat de Ashoka România în 2018, pe 1005 respondenți, reprezentativ național urban, autoadministrat online. Pentru studiul din 2020, s-a folosit metodologia Omnibus, chestionar online autoadministrat.

Publicul studiului a fost reprezentat de bărbați și femei, peste 17 ani, utilizatori de internet, pe un eșantion stratificat pe structura național urbană a României, 1024 respondenți. Toți respondenții studiului s-au încadrat în următoarele socio-demografice: 52% femei și 48% bărbați, cu vârste curpinse între 18-24 ani (24%), 25-34 ani (30%), 35-44 ani (26%), peste 44 de ani (20%).

51% dintre respondenți au educație medie, 40% au educație superioară și 5% educație inferioară. Dintre cei care au răspuns, 54% au copii, 46% nu au.

Ca situație financiară a publicului, 43% dintre respondenți înregistrează venituri între 1000-3000 de lei, 28% sub 1000 de lei, 20% peste 3000 de lei.

Foto: pexels.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

EXCLUSIV Schimbări majore la gimnaziu, în noile planuri-cadru pregătite de Ministerul Educației: fără note din toamnă la Religie, Muzică, Desen și Sport, eliminarea materiilor Educație tehnologică și Dezvoltare personală / Varianta 2: Dispare Limba latină, sunt tăiate ore de la Limba modernă, Fizică, Chimie, Biologie, Geografie și Istorie

Tăieri de ore și eliminări de materii pentru clasele V-VIII sunt pregătite în prezent de Ministerul Educației, care este obligat ca din 14 septembrie să pună în aplicare legea care…
Vezi articolul

Un elev președinte de consiliu județean al elevilor ar fi profitat de funcție pentru a chiuli excesiv de la școală: „La mine în liceu toată implicarea civică nu este neapărat văzută bine” / Directoare: El la un moment dat a început să și profite. Unele activități nu au avut niciun fel de justificare

Președintele Consiliului Județean al Elevilor (CJE) Prahova ar fi profitat de funcție pentru a chiuli excesiv de la școală și a fost demis de conducerea Consiliului Național (CNE). Acesta a…
Vezi articolul

De ce există plata cu ora în școli – explicația ministrului Daniel David: Având mai multe clase, rămân ore libere, ca să spun așa, neacoperite de titulari și suplinitori prin norma de bază. Și atunci acești oameni iau acele ore la plata cu ora, adică pe lângă salariul tău mai iei niște ore la plata cu ora și-ți completezi veniturile

Plata cu ora în învățământ există fiindcă „având mai multe clase, rămân ore libere, neacoperite de titulari și suplinitori prin norma de bază”, spune ministrul Educației și Cercetării Daniel David.…
Vezi articolul

Profesorii care refuză să încheie mediile pot fi înlocuiți de alți colegi de cancelarie să facă asta, la decizia consiliului de administrație – măsură introdusă fără dezbatere în ROFUIP 2024 / Se pregătește Ministerul Educației să combată o eventuală grevă în iunie anul viitor?

Profesorii care refuză să încheie mediile elevilor la final de an școlar pot fi înlocuiți de alți colegi pentru a definitiva situația elevilor, prevede noul regulament al școlilor – ROFUIP…
Vezi articolul

Eliminarea obligativității tezelor și a unui anumit număr de note, precum și stabilirea numărului de medii pentru anul școlar viitor vor fi aprobate până pe 30 mai, anunță ministrul Educației, care prelungește altfel cu o lună termenul anunțat inițial

Ministrul Educației a declarat astăzi că modificarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Învăţământului Preuniversitar (ROFUIP) va fi definitivată până la data de 30 mai, transmite Agerpres. Astfel, urmează să fie…
Vezi articolul