Academia Română a emis recent o poziție oficială cu privire la programele în curs de desfășurare în domeniul microelectronicii, subliniind importanța acestui sector strategic în dezvoltarea economiei naționale și a capacitații de inovare a României. Documentul publicat pe 29 ianuarie 2025 arată direcțiile de investiții, progresul proiectelor deja angajate și pune problema responsabilității statului în sprijinirea unei industrii critice pentru viitor.
Academia Română atrage atenția asupra nevoii de a consolida ecosistemul microelectronic din România prin politici publice coerente și susținute. Documentul subliniază faptul că industria semiconductorilor joacă un rol esențial în dezvoltarea economică, cu impact direct asupra tehnologiilor emergente precum inteligența artificială, comunicațiile 5G și 6G, precum și securitatea cibernetică.
“Este esențial ca România să-și mențină angajamentele și să sprijine dezvoltarea infrastructurii necesare industriei microelectronicii, pentru a rămâne un jucător relevant în Europa”, se precizează în document.
„Programele din microelectronică vor crea un ecosistem național stimulând colaborări productive între marile întreprinderi comerciale, întreprinderile mici și mijlocii, centrele de cercetare și universități. Efectele se vor face simțite prin creșterea economiei, locuri de muncă suplimentare, contribuții fiscale sporite, progres către echilibrarea balanței comerțului exterior, oportunități pentru înființarea de noi întreprinderi inovatoare, avansuri în digitalizarea economiei și societății, stimularea prin efect de pârghie a domeniilor prioritare ale economiei naționale cum sunt industria auto, sănătatea, agricultura de precizie, apărarea sau industria aero-spațială. Vor apărea și efecte sociale pozitive, prin fixarea în țară a unei forțe de muncă de înaltă calificare, modernizarea învățământului la toate nivelurile etc”, scrie Academia Română în documentul citat.
Conform poziției Academiei Române, programele de finanțare naționale și europene au pus bazele unei rețele puternice de cercetare și producție de semiconductori. Printre proiectele semnificative menționate se numără:
- IPCEI ME/CT cu sprijin financiar de 420 milioane de euro prin PNRR.
- Chips Joint Undertaking (Chips JU) – Inițiativa UE pentru dezvoltarea tehnologiilor avansate sub 2nm, cu un sprijin de 5 milioane de euro.
- Platforma Națională pentru Tehnologiile Semiconductorilor (PNTS) – un program de 130 milioane de euro destinat consolidării producției și cercetării microelectronice.
Academia Română subliniază rolul esențial al educației în dezvoltarea unui sector microelectronic competitiv. Astfel, programe precum TIEµ (Tehnologii de Interconectare în Electronică – Microelectronică) și parteneriatele universităților cu companiile private sunt considerate elemente cheie în formarea unei generații de specialiști adaptate cerințelor pieței.
Poziția oficială a Academiei Române arată angajamentul de a susține acest domeniu ca fiind unul strategic și solicită Guvernului să accelereze implementarea politicilor de sprijin pentru industrie. Următorii pași includ semnarea contractelor cu IMM-uri și universitatea în martie 2025, precum și continuarea participării la proiectele europene de microelectronică, pentru a asigura un viitor durabil și inovativ pentru industria românească de semiconductori.
Foto: ID 132893338 © Mikhail Rudenko / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.