Susținerea programelor de microelectronică va duce la modernizarea învățământului la toate nivelurile, încasări mai bune la buget și creșterea calității forței de muncă – apel al Academiei Române către Guvern, să accelereze implementarea politicilor de sprijin pentru industrie

229 de vizualizări
Foto: ID 132893338 © Mikhail Rudenko | Dreamstime.com
Academia Română a emis recent o poziție oficială cu privire la programele în curs de desfășurare în domeniul microelectronicii, subliniind importanța acestui sector strategic în dezvoltarea economiei naționale și a capacitații de inovare a României. Documentul publicat pe 29 ianuarie 2025 arată direcțiile de investiții, progresul proiectelor deja angajate și pune problema responsabilității statului în sprijinirea unei industrii critice pentru viitor.

Academia Română atrage atenția asupra nevoii de a consolida ecosistemul microelectronic din România prin politici publice coerente și susținute. Documentul subliniază faptul că industria semiconductorilor joacă un rol esențial în dezvoltarea economică, cu impact direct asupra tehnologiilor emergente precum inteligența artificială, comunicațiile 5G și 6G, precum și securitatea cibernetică.

„Este esențial ca România să-și mențină angajamentele și să sprijine dezvoltarea infrastructurii necesare industriei microelectronicii, pentru a rămâne un jucător relevant în Europa”, se precizează în document.

„Programele din microelectronică vor crea un ecosistem național stimulând colaborări productive între marile întreprinderi comerciale, întreprinderile mici și mijlocii, centrele de cercetare și universități. Efectele se vor face simțite prin creșterea economiei, locuri de muncă suplimentare, contribuții fiscale sporite, progres către echilibrarea balanței comerțului exterior, oportunități pentru înființarea de noi întreprinderi inovatoare, avansuri în digitalizarea economiei și societății, stimularea prin efect de pârghie a domeniilor prioritare ale economiei naționale cum sunt industria auto, sănătatea, agricultura de precizie, apărarea sau industria aero-spațială. Vor apărea și efecte sociale pozitive, prin fixarea în țară a unei forțe de muncă de înaltă calificare, modernizarea învățământului la toate nivelurile etc”, scrie Academia Română în documentul citat.

Conform poziției Academiei Române, programele de finanțare naționale și europene au pus bazele unei rețele puternice de cercetare și producție de semiconductori. Printre proiectele semnificative menționate se numără:

  • IPCEI ME/CT cu sprijin financiar de 420 milioane de euro prin PNRR.
  • Chips Joint Undertaking (Chips JU) – Inițiativa UE pentru dezvoltarea tehnologiilor avansate sub 2nm, cu un sprijin de 5 milioane de euro.
  • Platforma Națională pentru Tehnologiile Semiconductorilor (PNTS) – un program de 130 milioane de euro destinat consolidării producției și cercetării microelectronice.

Academia Română subliniază rolul esențial al educației în dezvoltarea unui sector microelectronic competitiv. Astfel, programe precum TIEµ (Tehnologii de Interconectare în Electronică – Microelectronică) și parteneriatele universităților cu companiile private sunt considerate elemente cheie în formarea unei generații de specialiști adaptate cerințelor pieței.

Poziția oficială a Academiei Române arată angajamentul de a susține acest domeniu ca fiind unul strategic și solicită Guvernului să accelereze implementarea politicilor de sprijin pentru industrie. Următorii pași includ semnarea contractelor cu IMM-uri și universitatea în martie 2025, precum și continuarea participării la proiectele europene de microelectronică, pentru a asigura un viitor durabil și inovativ pentru industria românească de semiconductori.

Foto: ID 132893338 © Mikhail Rudenko / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


3 comments
  1. Este important de precizat că este vorba de proiecte purtate în cea mai are măsură de sectorul privat (în colaborare cu unități de cercetare și cu universități finanțate de la buget). Alocarea fondurilor publice este foarte importantă, stimulând investițiile private printr-un efect de pârghie . Pentru IPCEI-ME/CT vezi https://ipcei-me-ct.eu/news/romania-ipcei-microelectronics-communication-technologies/. Costurile totale depășesc 1 miliard de euro până în 2028, fiind parțial acoperite prin granturile publice menționate (vezi și https://economedia.ro/guvernul-a-semnat-cu-continental-bosch-si-nxp-pentru-investitii-in-cipuri-cu-finantare-din-pnrr.html).

  2. În sfârșit vedem un apel și pentru ceva practic, nu doar chestiunile vocale și oarecum hilare pro diverse materii umaniste.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Critici pentru „cea mai mare investiție” în cercetarea românească – O scrisoare deschisă acuză vicii de procedură în competiția pentru Centrele de excelență, în valoare de 1,6 miliarde lei / Răspunsul lui Adrian Curaj, UEFISCDI: Regulile au fost „puține, clare și publice” și trebuie respectate

Modul de desfășurare a uneia dintre cele mai importante competiții din cercetarea românească, cea pentru Centrele de excelență, cu o valoare totală de 1,6 miliarde de lei, este criticat într-o…
Vezi articolul

Cheia atragerii celor mai buni cercetători este identificarea factorilor care îi motivează şi oferirea de stimulente clare – Leonard Spînu, bursier al Ambasadei SUA la ELI-NP

„Cheia atragerii celor mai buni cercetători este identificarea factorilor care îi motivează pe cercetătorii disponibili şi încercarea de a răspunde acestor aşteptări oferind stimulente clare”, spune Leonard Spînu, profesor şi…
Vezi articolul

VIDEO Daniel David, președintele Consiliului Rectorilor: creșterea finanțării pentru educație și mai mulți bani pentru cercetare în universități – principalele așteptări ale mediului universitar de la noul guvern

Noul guvern trebuie să asigure o creștere a finanțării în educație, așa cum e prevăzut în programul de guvernare: “dacă aici dăm rateu din start, celelalte angajamente sunt puse sub…
Vezi articolul

Ministrul Cercetării și Digitalizării, Florin Roman, răspuns la acuzațiile că nu are legătură cu domeniul: Mai bine să ai un ministru fără tangență în acea zonă că există apetitul unora de a confunda banul public cu propriile afaceri

„Mai bine să ai un ministru fără tangență în acea zonă că există apetitul unora de a confunda banul public cu propriile afaceri”, spune ministrul Cercetării și Digitalizării, Florin Roman.…
Vezi articolul

Participarea României la PIAAC 2025-2029, considerat testul PISA pentru adulți, va costa 2,3 milioane de euro, fără taxa de participare și ar putea arăta pentru prima dată eficiența educației din România / Studiul va fi implementat de SNSPA, UEFISCDI și Institutul pentru cercetarea pieței muncii – proiect de HG

Trei instituții ar urma să formeze un consorțiu care să deruleze studiul PIAAC 2025-2029, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern publicat de Ministerul Educației în consultare în ajunul Crăciunului.…
Vezi articolul