STUDIU Ghețarii se topesc mai repede dacă ajung într-un lac. Rezultatele, importante pentru prezicerea disponibilității apei în zonele de văi montane

84 de vizualizări
Ghețar în regiunea Cașmir, India / Foto: © Ronnachai Limpakdeesavasd | Dreamstime.com
Ghețarii se micșorează sub efectul încălzirii globale, dar ei se topesc mai rapid dacă își încheie cursul într-un lac și nu într-o zonă de uscat, conform unui studiu finanțat de Fundația națională pentru cercetare științifică din Elveția (SNSF), informează joi AFP, preluat de Agerpres.

Ghețurile eterne se retrag în toată lumea. În acest timp, apa rezultată din topire se poate acumula și poate forma noi lacuri. Oamenii de știință au analizat în premieră acest fenomen, în detaliu și la scară mare, în cazul ghețarilor montani, a indicat într-un comunicat SNSF, principala instituție elvețiană de încurajare a cercetării științifice.

În cadrul studiului au fost analizați 319 ghețari cu o suprafață de peste trei kilometri pătrați din centrul și estul Himalaya. Aproximativ o cincime dintre ei formează lacuri. Ghețarii din această regiune alimentează râurile majore precum Gange și Brahmaputra și contribuie la furnizarea apei pentru jumătate de miliard de oameni, mai transmite Agerpres.

Imaginile au arătat că ghețarii care sfârșesc într-un lac s-au deplasat de două ori mai rapid decât cei care sfârșesc pe uscat

Pentru analizele lor, oamenii de știință au utilizat sateliții europeni Sentinel-2 care survolează acest teritoriu la fiecare cinci zile.

Imaginile în infraroșu realizate din 2017 până în 2019 au dezvăluit că ghețarii care sfârșesc într-un lac s-au deplasat cu o viteză medie de 20 de metri pe an, de două ori mai rapid decât cei care sfârșesc pe uscat.

Această accelerație ar putea fi explicată “prin faptul că limba glaciară suferă un efect de portanță care ar reduce rezistența”, potrivit cercetătorilor.

“Aceste rezultate sunt foarte importante pentru prezicerea disponibilităţii apei”, a declarat conducătorul studiului, Tobias Bolch, de la Universitatea St Andrews din Scoţia, care a efectuat anterior cercetări timp de mulţi ani la Universitatea din Zurich.

Atunci când gheţarii se deplasează mai rapid, rezervele de apă acumulate în gheaţă se epuizează mai repede, iar cursurile de apă sunt alimentate mai puţin.

“Până acum, acceleraţia provocată de lacurile glaciare nu fusese integrată în prognoze”, a precizat Tobias Bolch. “În regiunile asiatice afectate, deficitul de apă ar putea să apară, prin urmare, mai rapid decât se preconiza”, a adăugat specialistul.

Rezultatele sunt importante şi din alt punct de vedere: ele permit o mai bună calculare a vitezei de umplere a lacurilor şi stabilirea momentului în care barajul format de morena terminală (aglomerări de blocuri şi resturi de rocă desprinse dintr-un gheţar) riscă să se rupă, eliberând un val uriaş în lac, mai notează AFP, potrivit Agerpres.

În anul 563, un astfel de val catastrofal a afectat lacul Geneva (Léman), cel mai mare lac natural din Europa de Vest, situat între Elveţia şi Franţa. 

Foto: © Ronnachai Limpakdeesavasd | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Probleme majore la examenul de Română de la Evaluarea Națională, identificate într-un Raport de cercetare alarmant realizat de aceeași instituție a Ministerului Educației care face subiectele: subiecte concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care “compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar / Plus: efectul backwash constatat oficial

Achizițiile de învățare nu au putut fi identificate corect, rezultatele așteptate ale învățării nu au putut fi măsurate suficient de bine, deoarece este favorizată măsurarea imprecisă, potrivit unei analize a…
Vezi articolul

Academia Română reacționează, prin două documente, la planurile anunțate de guvern pentru reducerea cheltuielilor: “Riscă să provoace o criză fără precedent și fără ieșire” în cercetare, cu efecte grave “pe termen scurt, mediu și lung”

Planurile guvernului de a reduce o serie de cheltuieli, inclusiv în domeniul cercetării, în care este vizată și comasarea unor institute neperformante, a stârnit reacția Academiei Române, prin două documente…
Vezi articolul

Marea barieră de corali din Australia, în „pericol grav” din cauza valului „marin de căldură”, avertizează oamenii de știință. Reciful a suferit a cincea mare albire în ultimii opt ani

Oamenii de ştiinţă avertizează asupra fenomenului devastator de albire a Marii Bariere de Corali, aflată în largul coastei statului australian Queensland, informează DPA, potrivit Agerpres. Potrivit organizaţiei neguvernamentale locale Climate…
Vezi articolul

50 de cercetători pot accesa burse în valoare totală de opt milioane de euro, anunță Ministerul Cercetării. Beneficiarii trebuie să fie doctori și să aibă certificat “Seal of Excellence” – condițiile complete

50 de cercetători, cetățeni ai Uniunii Europene, pot accesa burse individuale de cercetare acordate prin Planul Național de Redresare și Rezistență (PNRR), în valoare totală de 8 milioane de euro,…
Vezi articolul