Ce fac cercetătorii români pentru MAI, MApN sau SRI? Soluții video de identificare a persoanelor, vehicule fără pilot, tehnologii spațiale de management al dezastrelor – prezentate într-un eveniment special, pe 3 iunie

2.771 de vizualizări
Foto: © Dwnld777 | Dreamstime.com
Vehicule aeriene fără pilot uman pentru misiuni de securitate națională, tehnologii audio-video pentru recunoașterea persoanelor și a comportamentului simulat, software pentru analiza malware pe mobil – acestea sunt câteva dintre lucrurile pe care le-au cercetat oameni de știință din România, în ultimii ani, ca soluții pentru instituții de interes național. Adică pentru SRI, MAI și MApN, STS, SPP, dar și pentru organizații precum Agenția Spațială Română (ROSA). Ce-au făcut ei pentru aceste instituții urmează să fie prezentat în cadrul unui eveniment special, la începutul lunii viitoare, pentru că Ministerul Cercetării și UEFISCDI, instituție care gestionează o parte din banii de cercetare, au ales astfel de proiecte pentru a le prezenta la începutul unei campanii de popularizare a cercetării românești.

“Cercetătorii vor aduce în prim plan idei revoluționare, arătând cum au ajuns la rezultatele obținute, cu accent pe impactul acestora în societate”, arată un anunț al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) și UEFISCDI, cu privire la campania pe care o demarează acum, “Provocări și soluții pentru o lume în schimbare”. Aceasta apare în condițiile în care cercetătorii și autoritățile – inclusiv ministrul de resort Ciprian Teleman – vor mai mult “awareness” al cercetării în rândul publicului.

Primul eveniment în cadrul acestei campanii va avea loc pe 3 iunie și este dedicat “Soluțiilor” în domeniu. Anume, cercetări care răspund “unor nevoi punctuale, identificate de instituțiile și autoritățile publice de interes național”. Este vorba, potrivit anunțului, despre proiecte precum MAI, MApN, SPP, ROSA, SRI, STS, potrivit anunțului oficial. Proiectele în cauză au fost finanțate în cadrul subprogramului Competitivitate prin cercetare, dezvoltare şi inovare asociat Planului Național de Cercetare, Dezvoltare, Inovare 2015-2020 (PNCDI III).

Pentru o idee despre proiectele ce urmează să fie prezentate, UEFISCDI face trimitere la proiectele Soluții 2016-2017. Printre acestea, proiecte realizate în parteneriat cu instituții și companii de stat, universități precum Academia Militară sau Politehnica, companii precum UTI Grup. Între altele:

  • Platforme UAV (vehicule aeriene fără pilot uman) cu capacități dedicate şi infrastructură suport, pentru aplicaţii în misiuni de securitate naţională – în valoare de circa 11 milioane lei, realizat de INCAS București în parteneriat cu Politehnica București, MApN, ICPE-CA București, UTI Grup, Avioane Craiova – ce s-a cercetat și cu ce rezultate, în sumar aici
  • Tehnologii şi sisteme video/audio inovative pentru recunoaşterea/identificarea persoanelor şi a comportamentului simulat – în valoare de circa 10 milioane lei, realizat de Politehnica în parteneriat cu UTI Grup și MApN. La rezultate, proiectul notează: “eProfiler sistem integrat de validare a identității persoanelor ce furnizează următoarele funcționalități: M1 Identificare persoane, M2 Identificare obiecte de interes, M3 Detecție automată violență, M4 Detecție automată mulțimi. eSeeming sistem integrat de interpretare a comportamentului ce furnizează următoarele funcționalități: M1 Analiza emoțiilor pe baza informației vizuale, M2 Analiza emoțiilor pe baza informației audio. eTalk sistem integrat de interpretare a vorbirii ce furnizează următoarele funcționalități: M1 Conversie vorbire în text, M2 Căutare cuvinte în vorbire, M3 Recunoașterea vorbitorului, M4 Conversie imagini vorbire în text.” – detalii aici
  • Tehnologii spaţiale în managementul dezastrelor şi crizelor majore, manifestate la nivel local, naţional si regional – în valoare de circa 12 milioane lei. Realizat de ICI București în parteneriat, între alții, cu Politehnica București, UTI Grup, MApN – detalii aici
  • Platformă software integrată pentru analiza malware a terminalelor mobile – în valoare de circa 9,3 milioane lei – realizat de Politehnica  București în parteneriat cu Beia Consult SRL, Universitatea Națională de Apărare Carol I, Safetech Innovations și soldat cu “platforma ToR-SIM” – detalii aici

Mai multe astfel de proiecte pot fi consultate aici

Citește și:
“Trasee separate de formare accelerată” din primară până la universitate, pentru o carieră în cercetare, propuse de ministrul Ciprian Teleman / Dar e nevoie de bani pentru ca tinerii “să găsească un mediu minim confortabil pentru a rămâne acolo”
Fizicianul Cristian Presură – pledoarie pentru o linie de finanțare dedicată popularizării științei. “Este mult mai eficient ca cercetătorul să fie în fața oamenilor, să fie în fața copiilor, decât ca altcineva să vorbească despre el”

Foto: © Dwnld777 | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


1 comment
  1. Țara arde și baba se piaptănă, după ce cercetarea românească este la pămînt, acum avem agenție spațială dar avem oameni care trăiesc cu venituri f.mici,nu mai avem șosele, politicienii promit și nu fac nimic,avem nevoie de cercetare în sănătate nu pentru MAPN,SRI,etc că și așa suntem la mîna altora

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

EXCLUSIV Comasările de universități ar fi o reformă reală în România. Și suntem pe un model destul de comunist de finanțare în universitar: dăm cam la fel tuturor și nu obținem performanță – anunță consilierul prezidențial Sorin Costreie: Ca să-și asume cineva toate lucrurile acestea, trebuie să știe că stă ministru 2-4 ani

Consilierul pe educație al președintelui Nicușor Dan anunță într-un interviu acordat Edupedu.ro că anul 2026 este unul în care „primează tăierile și reducerile”, dar de data aceasta „focalizat pe universitar”.…
Vezi articolul

Un nou program prin care cercetătorii să fie atrași și păstrați în UE, cu salarii de cel puțin 6.700 de euro, a fost lansat de Comisia Europeană – „Choose Europe for Science” 2025 / Apel deschis până pe 3 decembrie

Comisia Europeană a lansat oficial apelul pentru „Choose Europe for Science – Marie Skłodowska-Curie Actions (MSCA)”, un nou program-pilot menit să atragă și să păstreze cercetătorii în Europa prin oferirea…
Vezi articolul

Cercetarea și inovarea în Europa au nevoie de investiții suplimentare, pentru a asigura competitivitatea, securitatea și sustenabilitatea pe continent – recomandările unui grup de experți pentru Comisia Europeană

Pentru ca Europa să-și întărească siguranța, competitivitatea pe plan global și sustenabilitatea, este nevoie de o cercetare mai puternică, de inovații de impact și de avansuri tehnologice care trebuie susținute…
Vezi articolul

Sebastian Țoc, profesor și cercetător, propune „renunțarea la ierarhizarea elevilor la liceu și școala profesională în funcție de examene cu miză mare, fiind preferabil un mix de criterii”, printre alte măsuri care ar duce la școli mai incluzive

Modalitatea de organizare a sistemului de învățământ din România tinde să încurajeze ierarhizarea școlilor și, adesea, segregarea pe criterii economice, etnice sau de rezidență, bazându-se pe ierarhii puternice și pe…
Vezi articolul

Pirueta ministrului Daniel David în doar 4 zile, în cazul IȘE: de la „voi face verificări și voi lua măsuri” dacă cineva a modificat răspunsul, la „nu e cenzură, ci bune practici europene”, eu am cerut modificările

În doar patru zile, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a trecut de la promisiunea unei anchete interne în minister privind posibila cenzurare a răspunsului Institutului de Științe ale Educației…
Vezi articolul