Ce fac cercetătorii români pentru MAI, MApN sau SRI? Soluții video de identificare a persoanelor, vehicule fără pilot, tehnologii spațiale de management al dezastrelor – prezentate într-un eveniment special, pe 3 iunie

2.706 vizualizări
Foto: © Dwnld777 | Dreamstime.com
Vehicule aeriene fără pilot uman pentru misiuni de securitate națională, tehnologii audio-video pentru recunoașterea persoanelor și a comportamentului simulat, software pentru analiza malware pe mobil – acestea sunt câteva dintre lucrurile pe care le-au cercetat oameni de știință din România, în ultimii ani, ca soluții pentru instituții de interes național. Adică pentru SRI, MAI și MApN, STS, SPP, dar și pentru organizații precum Agenția Spațială Română (ROSA). Ce-au făcut ei pentru aceste instituții urmează să fie prezentat în cadrul unui eveniment special, la începutul lunii viitoare, pentru că Ministerul Cercetării și UEFISCDI, instituție care gestionează o parte din banii de cercetare, au ales astfel de proiecte pentru a le prezenta la începutul unei campanii de popularizare a cercetării românești.

“Cercetătorii vor aduce în prim plan idei revoluționare, arătând cum au ajuns la rezultatele obținute, cu accent pe impactul acestora în societate”, arată un anunț al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) și UEFISCDI, cu privire la campania pe care o demarează acum, “Provocări și soluții pentru o lume în schimbare”. Aceasta apare în condițiile în care cercetătorii și autoritățile – inclusiv ministrul de resort Ciprian Teleman – vor mai mult “awareness” al cercetării în rândul publicului.

Primul eveniment în cadrul acestei campanii va avea loc pe 3 iunie și este dedicat “Soluțiilor” în domeniu. Anume, cercetări care răspund “unor nevoi punctuale, identificate de instituțiile și autoritățile publice de interes național”. Este vorba, potrivit anunțului, despre proiecte precum MAI, MApN, SPP, ROSA, SRI, STS, potrivit anunțului oficial. Proiectele în cauză au fost finanțate în cadrul subprogramului Competitivitate prin cercetare, dezvoltare şi inovare asociat Planului Național de Cercetare, Dezvoltare, Inovare 2015-2020 (PNCDI III).

Pentru o idee despre proiectele ce urmează să fie prezentate, UEFISCDI face trimitere la proiectele Soluții 2016-2017. Printre acestea, proiecte realizate în parteneriat cu instituții și companii de stat, universități precum Academia Militară sau Politehnica, companii precum UTI Grup. Între altele:

  • Platforme UAV (vehicule aeriene fără pilot uman) cu capacități dedicate şi infrastructură suport, pentru aplicaţii în misiuni de securitate naţională – în valoare de circa 11 milioane lei, realizat de INCAS București în parteneriat cu Politehnica București, MApN, ICPE-CA București, UTI Grup, Avioane Craiova – ce s-a cercetat și cu ce rezultate, în sumar aici
  • Tehnologii şi sisteme video/audio inovative pentru recunoaşterea/identificarea persoanelor şi a comportamentului simulat – în valoare de circa 10 milioane lei, realizat de Politehnica în parteneriat cu UTI Grup și MApN. La rezultate, proiectul notează: “eProfiler sistem integrat de validare a identității persoanelor ce furnizează următoarele funcționalități: M1 Identificare persoane, M2 Identificare obiecte de interes, M3 Detecție automată violență, M4 Detecție automată mulțimi. eSeeming sistem integrat de interpretare a comportamentului ce furnizează următoarele funcționalități: M1 Analiza emoțiilor pe baza informației vizuale, M2 Analiza emoțiilor pe baza informației audio. eTalk sistem integrat de interpretare a vorbirii ce furnizează următoarele funcționalități: M1 Conversie vorbire în text, M2 Căutare cuvinte în vorbire, M3 Recunoașterea vorbitorului, M4 Conversie imagini vorbire în text.” – detalii aici
  • Tehnologii spaţiale în managementul dezastrelor şi crizelor majore, manifestate la nivel local, naţional si regional – în valoare de circa 12 milioane lei. Realizat de ICI București în parteneriat, între alții, cu Politehnica București, UTI Grup, MApN – detalii aici
  • Platformă software integrată pentru analiza malware a terminalelor mobile – în valoare de circa 9,3 milioane lei – realizat de Politehnica  București în parteneriat cu Beia Consult SRL, Universitatea Națională de Apărare Carol I, Safetech Innovations și soldat cu “platforma ToR-SIM” – detalii aici

Mai multe astfel de proiecte pot fi consultate aici

Citește și:
“Trasee separate de formare accelerată” din primară până la universitate, pentru o carieră în cercetare, propuse de ministrul Ciprian Teleman / Dar e nevoie de bani pentru ca tinerii “să găsească un mediu minim confortabil pentru a rămâne acolo”
Fizicianul Cristian Presură – pledoarie pentru o linie de finanțare dedicată popularizării științei. “Este mult mai eficient ca cercetătorul să fie în fața oamenilor, să fie în fața copiilor, decât ca altcineva să vorbească despre el”

Foto: © Dwnld777 | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


1 comentariu
  1. Țara arde și baba se piaptănă, după ce cercetarea românească este la pămînt, acum avem agenție spațială dar avem oameni care trăiesc cu venituri f.mici,nu mai avem șosele, politicienii promit și nu fac nimic,avem nevoie de cercetare în sănătate nu pentru MAPN,SRI,etc că și așa suntem la mîna altora

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Cheia atragerii celor mai buni cercetători este identificarea factorilor care îi motivează şi oferirea de stimulente clare – Leonard Spînu, bursier al Ambasadei SUA la ELI-NP

“Cheia atragerii celor mai buni cercetători este identificarea factorilor care îi motivează pe cercetătorii disponibili şi încercarea de a răspunde acestor aşteptări oferind stimulente clare”, spune Leonard Spînu, profesor şi…
Vezi articolul

Ministrul Teleman: Creditul fiscal și facilitatea “patent box” ar putea stimula cercetarea / Doi noi consilieri în minister – Oana Craioveanu și Cătălin Rizea / Discuții alături de secretarul de stat Dragoș Ciuparu pe tema cercetării în PNRR

Creditul fiscal și facilitatea de tip “patent box – crearea de facilități pentru firmele care utilizează patente” au fost menționate săptămâna trecută, ca posibile măsuri de stimulare a cercetării, de…
Vezi articolul