“Trasee separate pentru copii, începând din școala primară – gimnazial, preuniversitar-universitar, prin care cei mai buni să se califice pentru a începe o carieră în cercetare”. Așa sună o propunere pe care ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ciprian Teleman, a formulat-o joi, într-o dezbatere, ca posibilă soluție de viitor pentru problema resurselor umane din cercetare. El a afirmat că ministerul pe care îl conduce ar trebui să lucreze cu Ministerul Educației pentru a stabili astfel de “trasee separate de formare accelerată”, inițiativă care să fie completată de o finanțare mai bună în domeniu, pentru ca tinerii “să găsească un mediu minim confortabil pentru a rămâne acolo”.
Oficialul nu a precizat ce anume înțelege prin formare accelerată, furnizată separat, pentru viitori angajați în cercetare.
- El a făcut comentariile în cadrul unei intervenții în cadrul dezbaterii cu tema “Cum revitalizăm sistemul național de cercetare-dezvoltare?”, găzduită joi de Senat. El a insistat, în intervenția sa, pe subfinanțarea domeniului cercetării și pe faptul că soluțiile de revitalizare a acestuia au nevoie de o împrospătare a resurselor umane, pe lângă o creștere a finanțării.
Ciprian Teleman a comparat această căutare a resurselor tinere cu “selecția ADN-ului de campion” pe care o practica antrenorul de gimnastică Octavian Bellu, în strategia pe care acesta o aborda în confruntările olimpice cu țări precum SUA sau China.
Și a afirmat că asemenea “trasee separate” de formare accelerată ar permite ca “peste câțiva ani să avem candidați pentru institutele de cercetare”. Apoi apare a doua problemă – retenția cercetătorilor prin condițiile de angajare. Chestiunea, potrivit ministrului, s-ar rezolva printr-o finanțare adecvată a cercetării, în condițiile în care domeniul este afectat de “cea mai gravă eroare politică [din ultimii 30 de ani – N. Red.], anume subfinanțarea”.
Ministrul Ciprian Teleman despre formarea accelerată a copiilor și tinerilor pentru cercetare:
- “Lipsa acestui awareness [al cercetării în rândul populației – N. Red.] în ultimii 30 de ani a generat cea mai gravă eroare politică, anume subfinanțarea cercetării, care s-a perpetuat și a dus la ceea ce înregistrăm astăzi. Pentru că această conștientizare a ceea ce înseamnă știința, care este rolul ei, esența existenței ei în mijlocul nostru – și aici, într-o paranteză scurtă, îmi asum ca în mandatul acesta cercetarea să fie la fel de prezentă în conștiința oamenilor așa cum este și educația, și sănătatea, și antreprenoriatul, și sportul, cercetarea lipsind – acest pas ar duce la cel de-al doilea, care înseamnă dorința de a contribui la revitalizarea cercetării (…)
- A crește o țară fără cercetare înseamnă că viața compatrioților noștri va fi mult mai scumpă peste 20 de ani, pentru că va trebui să cumpărăm știința făcută de alții pentru celelalte segmente ale acestui lanț valoric. Pentru că acum suntem în situația în care… și aici o să folosesc o paralelă din sport. Am avut onoarea să lucrez cu domnul Octavian Bellu. Și am avut discuții despre strategie. Una despre care îmi amintesc era următoarea: la trecerea dintr-un mileniu în celălalt, România avea două competiții majore, Campionatul Mondial și Olimpiadă. Domnul Octavian Bellu și-a propus să le câștige pe amândouă. Însă avea de înfruntat țări cu un bazin de selecție uriaș, China, Statele Unite, cu o infrastructură foarte bună de sport. Și strategia pe care a ales-o pentru a le putea învinge a fost: 1. să selecteze ADN de campion și 2. să muncească de cinci ori mai mult decât muncesc ceilalți. Au fost două direcții.
- Pentru a salva cea mai importantă componentă a cercetării, care e resursa umană, ar trebui ca împreună cu Ministerul Educației să creăm trasee separate de (…) formare accelerată, pentru ca peste câțiva ani să avem candidați pentru institutele de cercetare. Asta din punct de vedere al resurselor umane. În al doilea rând, acolo unde ne propunem să ajungă ar trebui să găsească un mediu minim confortabil pentru a rămâne acolo. Asta înseamnă finanțare. Cercetarea este un tip de activitate în care, pentru a obține rezultate, înainte trebuie să finanțezi. Acesta e mesajul pe care ar trebui să îl înțelegem toți. Nu să obțină rezultate și după aceea să le plătești. Nu funcționează așa. Așadar: trasee separate pentru copii, începând din școala primară – gimnazial, preuniversitar-universitar, prin care cei mai buni să-i califice pentru a începe o carieră în cercetare.”
Dezbaterea integrală:
Foto: Ciprian Teleman / Facebook.com
Matei Pop
Mihai Peticilă
Redacția
Raluca Pantazi
6 comments
De peste 10 ani, de cand am introdus-o in grila de programe, ma zbat sa realizez, in fiecare zi lucrătoare, rubrica de stiinta la Radio Romania Iasi. Nimic nu este mai dificil decât sa gasesc cercetatori, inventatori ori profesori care sa imi vorbeasca.
Dl. Ministru care practic este 0 in cariera sa de cercetare gaseste salvarea. Sa cautam ADN-ul de cercetator la copii…… Oameni buni, finantati cum trebuie cercetarea si lasati scenariile. Evaluati la 5 ani cercetatorii si cine nu performeaza sa faca altceva. Penibil!
Cariere in cercetare in Romania? Cea mai buna gluma a secolului! In care cercetare? Si in care educatie? Alea de la care se taie in fiecare an fondurile, ca sa se mareasca non-stop bugetele SRI si SIE?
Daca si cei care fac interviurile ar cunoaste mai bine situatia si ar avea coloana vertebrala nu ar accepta orice raspuns si l-ar confrunta cu alte intebrari pe cei care ii interviaza.
Un cercetator este format abia dupa ce termina un doctorat in domeniu si dupa ce lucreaza in acel domeniu cel putin 2-3 ani intr-un grup de cercetare, abia atunci se poate considera ca este format cu adevarat si isi incepe activitatea de cercetare. Nu se poate accelera acest proces, nu se poate ca doar cu bacalaureat sa avem asistenti de cercetare. Un cercetator serios se formeaza greu, in minim 8-10 ani, si ramane in Romania doar daca are unde sa fie angajat si in conditii convenabile. Cat timp infrastructura din Romania din INCD-uri este puternic subfinantata, unde sa se angajeze? Nici macar la ELI-NP nu mai poate, pentru ca nu se stie daca va mai fi finantat sau nu de catre bugetul de stat. Interviul a fost doar de imagine pentru cei care nu lucreaza in domeniu si care nu aud ce spun “gurile rele din cercetare”. In realitate noile competitii pentru granturi de cercetare pentru tineri de la UEFISCDI si-au mai redus bugetele cu aproximativ 30%. Spunem vorbe frumoase la interviuri pentru PR, dar in realitate mai taiem din buget pe unde mai putem.
pe langa subfinantare, adaugi faptul ca sunt finantate proiecte legate de gauri negre sau alte lucruri ciudate.
plus, pentru competitiile din ultima vreme au bagat tot soiul de criterii pe care le indeplinesti cu greu, mai ales daca esti inca la un nivel mai jos – de rang CS3. sau primesti raspunsuri cum ca mentorul nu are suficient prestigiu! si te uiti la listele finale, cu proiectele acceptate pentru finantare, si constati ca mereu castiga aceiasi oameni!
iar acest ministru a evitat intrebarile dintr-un alt interviu – cele legate de pilele din domeniu! pai, cand si in institute si in universitati e plin de familii, neamuri si clanuri, ce sa mai zici de “mediu comfortabil” cand esti outsider? asta e motivul pentru care pleaca multi!
mai mult, eu nu am gasit vreo lucrare a acestui individ. este cercetator stiintific in baza a ce? o conditie minima de a participa la un post de CS este acela sa ai doctorat, ceea ce implica si niste minime publicatii si participari la conferinte! altfel, esti cel mult ACS, mereu perioada determinata! daca este sau a fost intr-adevar incadrat pe un post de CS, atunci ceva e putred!