Schimbările climatice se resimt atât în graficele care constată creșterea temperaturilor medii înregistrate, cât și atunci când vine vorba de apariția unor fenomene precum seceta pedologică cu care s-a confruntat țara noastră cu precădere în luna iulie 2022, reiese dintr-o analiză publicată pe infoclima.ro.
“Concret, în iulie 2022 temperaturile au crescut cu peste 2°C față de valorile medii înregistrate între 1991-2020, în regiuni precum Banat, Crișana, Oltenia și Muntenia. Cea mai mare creștere a fost de 2,7°C, la stațiile meteo Timișoara și Turda”, se arată în textul citat. Analiza pleacă de la măsurători înregistrate în București (stația meteorologică Băneasa), Timișoara, Cluj-Napoca, Iași și Constanța.
- Analiza citată este semnată de Bratu Daria-Petruța, doctorandă la Școala Doctorală „Simion Mehedinți – Natură și Dezvoltare Durabilă” a Universității din București
“Precipitațiile au lipsit și ele pe suprafețe mari de câmpie și podiș ale României. Cele mai afectate zone au fost Arad, Cluj-Napoca, Bacău, Vaslui, sudul Dobrogei, București și zona Munteniei Centrale. Spre exemplu, în regiunea de sud a județului Dâmbovița și în cea de nord a județului Teleorman s-au înregistrat cu aproape 69% mai puține precipitații față de media perioadei 1991–2020, lucru care a dus repede la instalarea secetei pedologice în aceste zone. Pentru România, luna iunie a fost a treia cea mai secetoasă din istoria măsurătorilor, și a cincea – cea mai caldă“, conform analizei.
“Potrivit măsurătorilor înregistrate în București (stația meteorologică Băneasa), Timișoara, Cluj -Napoca, Iași și Constanța, între 2006 și 2021 temperatura medie în Cluj-Napoca a crescut cu 1,4 °C, în Iași și Constanța cu 0,9 °C, în timp ce pentru București cu 0,6°C la stația meteorologică Băneasa, iar pentru Timișoara cu 0,7 °C”, se remarcă în text.
Iată punctele cheie ale analizei:
- “În cazul localităților urbane, ultimele cercetări au identificat două componente ale creșterii temperaturii medii măsurate la nivelul localităților. O componentă este dată de încălzirea globală, iar o a doua de „insula de căldură urbană”. Cea din urmă face ca în zonele centrale ale orașului să se înregistreze temperaturi mai mari decât în zonele rurale și periferice ale orașelor”, diferențe puse pe seama materialelor folosite în construcții și de activitățile umane – transport, activități industriale. “În București și Cluj-Napoca, în 2017, temperatura medie înregistrată a fost cu până la 5°C mai mare decât în zonele rurale limitrofe”, exemplifică autoarea.
- “România sudică avea climat temperat-continental, iar acum se îndreaptă către un climat temperat-umed cu influențe tropicale. Acest lucru duce la creșterea numărului de zile cu precipitații în perioada de vară, dar lipsa zăpezii din anotimpul rece face ca la nivelul solului să se instaleze seceta pedologică”, se constată în analiză. “Pentru partea de nord a țării, trendul numărului de zile cu ploaie este în scădere, lucru care ne arată o trecere de la climatul temperat-continental la un climat de tip continental-uscat, cu o lipsă de precipitații atât pe timp de vară, cât și de iarnă”, mai notează autoarea.
Cum au reacționat alte orașe din lume. Exemplul din Sevilla
În Sevilla a fost adoptat un sistem de etichetare și clasificare a valurilor de căldură. Noul sistem introduce trei categorii pentru valurile de căldură, variind de la cea mai mică numită categoria 1 până la cea mai severă numită categoria 3, potrivit The Guardian, scrie în analiză.
Sistemul ia în considerare diferite variabile atunci când efectuează clasificarea, inclusiv temperaturile din timpul zilei și din timpul nopții, umiditatea și impactul așteptat asupra sănătății asupra locuitorilor din Sevilla. În funcție de situația meteorologică, cetățenii primesc alerte meteorologice și informații despre cum se pot proteja, conform sursei citate.
Foto: © Volodymyr Muliar | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.