Puțin peste jumătate dintre tinerii români de 15-34 de ani care muncesc au un loc de muncă asociat studiilor lor – 54,7%, procent inferior, dar apropiat celui al mediei înregistrate la nivelul Uniunii Europene, de 56%, arată datele Eurostat aferente anului 2024, publicate săptămâna aceasta. Media românească este puternic trasă în jos de tinerii care au doar studii medii – 44,7%. În cazul celor cu studii superioare, datele Eurostat arată că 80,4% dintre aceștia au, în România, o „potrivire” a locului de muncă actual sau cel mai recent cu studiile făcute.
- Eurostat publică aceste date – bazate pe declarațiile oamenilor, participanților la cercetări, nu pe date oficiale – în condițiile în care premierul Ilie Bolojan a invocat alinierea ocupațiilor cu studiile absolvenților în discuțiile legate de eventuale schimbări în finanțarea facultăților – detalii mai jos.
Potrivit datelor Eurostat, cea mai puternică aliniere, în cazul tinerilor de 15-34 de ani cu studii superioare, între locul de muncă și studiile urmate se face simțită în domeniile:
- Sănătate – 94,9% dintre tinerii cu studii superioare
- Tehnologia informațiilor și a comunicațiilor – 94,4%
- Arte și științe umaniste – 88,6%
- Inginerie și construcții – 85%
La polul opus, cea mai slabă aliniere între studii și ocupații se face simțită în cazul celor cu studii de:
- Științele naturii, matematică și statistică – 58,7%
- Educație – 70,8%
- Servicii – 74,7%
- Afaceri, administrație și drept – 74,9%
- Științe sociale, jurnalism și informații – 75,7%
În cazul tinerilor cu studii medii (liceale și postliceale), cea mai bună aliniere se remarcă în cazul specializărilor din domeniile:
- Sănătate – 89,7%
- Afaceri, administrație și drept – 63,7%
- Educație – 62,7%
Situația la nivel european
La nivelul întregii UE, 56,4% dintre tinerii de 15-34 de ani cu studii medii și superioare au raportat o potrivire bună sau foarte bună între studii și locul de muncă. Procentul este, și în acest caz, considerabil mai mic mic în cazul celor cu studii medii (46,1%) și considerabil mai mare (68,1% în cazul celor cu studii superioare.
La nivel european, cele mai bune alinieri se remarcă, în cazul tinerilor cu studii superioare, în domeniile:
- Sănătate – 80,6%
- IT&C – 77%
- Educație – 73,6%
Cele mai mici rate ale „alinierii” sunt raportate, la nivel UE, în domeniile:
- Arte și științe umaniste (52,2%)
- Științe sociale, jurnalism și informații (59,1%)
- Servicii (59,3%)
Țările unde cei mai mulți tineri declară că munca lor se potrivește cu studiile urmate sunt: Letonia (76,5%), Lituania (76,1%), Germania (75,2%). În schimb, cele mai mici rate de aliniere, la nivelul întregii categorii de vârstă, sunt raportate în Italia (41,6%), Slovacia (46,2%), Danemarca (47,1%).
Ilie Bolojan, despre finanțarea universităților în funcție de performanță
Problema alinierii între munca tinerilor și studiile absolvite de aceștia a fost invocată, recent, de premierul Ilie Bolojan în discuțiile legate de finanțarea universităților.
Într-un interviu acordat în prima parte a lunii februarie la Digi24, șeful guvernului vorbea despre nevoia unei finanțări în funcție de performanța universităților, nu doar pe baza modelului actual, per capita. Ilie Bolojan spunea atunci, despre finanțarea educației:
- „Să nu fie doar o zonă de cheltuieli. Să însemne și o creștere a calității în învățământ. Să însemne și o adaptare învățământului românesc la realitatea economică. Să însemne și o calitate mai bună a profesorilor, o trasabilitate a absolvenților.
- Gândiți-vă că este anormal să finanțezi, de exemplu, o facultate cu aceeași sumă, dacă absolvenții ei nu lucrează niciunul în domeniu pe care l-a absolvit, față de o facultate la care, nu știu, 90% dintre ei lucrează în domeniul respectiv. Înseamnă că cea care lucrează trebuie să beneficieze nu doar de o sumă per capita, ci și de un bonus de performanță.”