Ministrul Educației a enumerat 11 discipline în trunchiul comun din viitoarele planuri-cadru pentru liceu, discipline despre care a spus că „vor fi, sunt convins”. Oficialul a vorbit despre aceste discipline într-un interviu la TVR Info. După ce a enumerat disciplinele a nuanțat declarația inițială și a precizat că „acestea vor fi, probabil, disciplinele din trunchiul comun”.
Este vorba despre următoarele discipline:
- Matematică
- Limba română
- Fizică
- Chimie
- Biologie
- Istorie
- Geografie
- Economie
- Sociologie
- Logică
- Filosofie
Moderatoarea emisiunii, Diana Dumitrașcu, reporter specializat pe Educație al Televiziunii Române, l-a întrebat pe Sorin Cîmpeanu cum va arăta Bacalaureatul din anul 2027, când a declarat că examenul va fi unul bazat pe competențe, dacă noul cadru legal va intra în vigoare și va putea fi modificată structura acestui examen până în septembrie 2023.
Declarația făcută la TVR Info:
Moderator: Care va fi structura acestui Bacalaureat bazat pe competențe?
Sorin Cîmpeanu: „Putem să ne uităm la ceea ce va ieși din munca acelor colegi care lucrează deja la planurile-cadru. În planurile-cadru avem trunchiul comun. Avem, conform România educată, un curriculum la dispoziția școlii mult extins față de ceea ce există acum și, pentru acele discipline din trunchiul comun – că vor fi, sunt convins, matematică și limba română, apoi științe, fizică, chimie, biologie, apoi va fi istorie și geografie, apoi vor fi socio-umane: economie, sociologie, logica, filosofie. Acestea vor fi, probabil, disciplinele din trunchiul comun. Depinde de concluzia din colectivul de lucru pentru planurile-cadru. Dacă acestea vor fi disciplinele pe care le vor face toți elevii din liceu, există posibilitatea ca într-o singură probă scrisă să verifici competențele de bază, subliniez de bază, nu avansate. Mai exact, dacă vor fi licee care vor avea patru ore de matematică pe săptămână și vor fi licee care au o oră de matematică pe săptămână, aceste subiecte de verificare a competențelor de bază înseamnă să fie accesibile pentru cei care au doar o oră pe săptămână. Sigur că vor fi foarte simple pentru cei care au patru ore pe săptămână. Tot în acest sistem de Bacalaureat ai putea să ai o verificare a competențelor lingvistice, este vorba de limbi cu circulație internațională, care să fie credibilă. În care să ai o probă de verificare a competențelor digitale mult mai credibilă decât acum. Pentru că acum avem aceste probe de competențe, dar ele nu sunt recunoscute nici pe piața muncii, nici în universități, nu sunt recunoscute niciunde. Deci este, în opinia, mea un nonsens să le mai dai, dacă le organizezi așa. Este foarte important să le susții într-o manieră credibilă și profesionistă, relevantă pentru piața muncii și relevantă pentru universități.
Și de asemenea, pentru a personaliza acest Bacalaureat să oferi personale posibilitatea elevilor, prin obligația școli de a organiza probe acolo unde elevii consideră că își pot încerca șansele pentru a-și demonstra competențele. Cu alte cuvinte, dacă avem competențe digitale de bază pentru toți elevii, poate că avem elevi care vor să-și demonstreze competențe de programator, atunci organizezi probă la Bacalaureat pentru competența de programator. Iar în momentul în care vei avea acel certificat de calificare ca programator el să fie luat în considerare, dacă mediul socio-economic va considera că este un examen serios”.
Moderator: Pe piața muncii.
Sorin Cîmpeanu: „Sau în universități, mă gândesc. În universități care vor să-și stabilească grupul țintă din acei absolvenți de bacalaureat care și-au demonstrat competențele de programator. Alt exemplu: dacă ai competențe de comunicare în limbi de circulație internațională la nivel de bază, să zicem că ai nivelul B1, nivelul B1 nu este extraordinar de greu. Dar să spunem că ai elevi care sunt cunoscători ai literaturii engleze, atunci poți organiza o probă de competențe pentru acești elevi, pentru a avea o competență specială de comunicare în limba engleză. Am dat doar două exemple, dar sunt multe astfel de exemple”.
Nu este prima dată cînd ministrul vorbește despre un Bacalaureat care să verifice competențele – a mai deschis acest subiect la o conferință în urmă cu aproape o săptămână. Atunci nu a detaliat, însă, disciplinele, ci a spus că ar fi o soluție. „Un bacalaureat adaptat, care să verifice competențele de bază, dar să verifice competențele de bază la toate disciplinele, cel puțin din trunchiul comun, alături de posibilitatea de a-și manifesta fiecare elev candidat aptitudinile pe care le consideră” era propunerea avansată de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.
Noutatea ar fi detaliera disciplinelor din trunchiul comun, care în prezent include și discipline obligatorii ca religia, educația fizică, limbi moderne sau informatică (pentru profilele reale).
Ce înseamnă, în prezent, trunchiul comun:
Planul-cadru cuprinde o zonă comună pentru toţi elevii numită „trunchiul comun”, reprezentată de numărul minim de ore prevăzut în planul-cadru pentru fiecare disciplină. În orele de trunchi comun se va parcurge programa şcolară.
- Planul-cadru pentru clasa a IX-a pentru filiera teoretică – de ex. profil real (matematică-informatică) sau profil uman (filologie) – cuprinde 13 materii, inclusiv două limbi moderne, Religie, Educație fizică
- Planul-cadru pentru clasa a X-a pentru filiera teoretică – de ex. profil real (matematică-informatică) sau profil uman (filologie) – cuprinde 14 materii
- Planul-cadru pentru clasa a XI-a pentru filiera teoretică – de ex. profil real (matematică-informatică) sau profil uman (filologie) – cuprinde 12 materii
- Planul-cadru pentru clasa a XII-a, filiera teoretică – profil real (matematică-informatică) include 12 discipline, iar la profil uman (filologie) – 9 discipline
Pe de altă parte ministrul a spus în aceeași conferință de vinerea trecută că școlile vor avea un CDȘ – Curriculum la dispoziția școlii – de minimum 30%.
„Va trebui să dăm, la modul general, mult mai multă libertate școlii, flexibilizare și plecând de la 4, 5, 6 % Curriculum la dispoziția școlii să avem un procent de minimum 30% Curriculum la dispoziția școlii, pentru flexibilizare”, a declarat Sorin Cîmpeanu la conferința Institutului Aspen.
Potrivit reglementărilor din prezent, Curriculumul la decizia școlii (CDȘ) reprezintă „oferta educațională propusă de școală, în concordanță cu nevoile și interesele de învățare ale elevilor, cu specificul școlii și cu nevoile comunității locale, și se constituie atât din pachete disciplinare opționale ofertate la nivel național, regional și local, cât și din pachete disciplinare opționale ofertate la nivelul unității de învățământ”.