VIDEO Trunchiul comun probabil, în viitoarele planuri-cadru pentru liceu, anunțat de ministrul Educației / Lipsesc religia, limbile moderne și educația fizică

11.552 de vizualizări
Foto: Simion Mechno – Agerpres Foto
Ministrul Educației a enumerat 11 discipline în trunchiul comun din viitoarele planuri-cadru pentru liceu, discipline despre care a spus că „vor fi, sunt convins”. Oficialul a vorbit despre aceste discipline într-un interviu la TVR Info. După ce a enumerat disciplinele a nuanțat declarația inițială și a precizat că „acestea vor fi, probabil, disciplinele din trunchiul comun”.

Este vorba despre următoarele discipline:

  1. Matematică
  2. Limba română
  3. Fizică
  4. Chimie
  5. Biologie
  6. Istorie
  7. Geografie
  8. Economie
  9. Sociologie
  10. Logică
  11. Filosofie

Moderatoarea emisiunii, Diana Dumitrașcu, reporter specializat pe Educație al Televiziunii Române, l-a întrebat pe Sorin Cîmpeanu cum va arăta Bacalaureatul din anul 2027, când a declarat că examenul va fi unul bazat pe competențe, dacă noul cadru legal va intra în vigoare și va putea fi modificată structura acestui examen până în septembrie 2023.

Declarația făcută la TVR Info:

Moderator: Care va fi structura acestui Bacalaureat bazat pe competențe?

Sorin Cîmpeanu: „Putem să ne uităm la ceea ce va ieși din munca acelor colegi care lucrează deja la planurile-cadru. În planurile-cadru avem trunchiul comun. Avem, conform România educată, un curriculum la dispoziția școlii mult extins față de ceea ce există acum și, pentru acele discipline din trunchiul comun – că vor fi, sunt convins, matematică și limba română, apoi științe, fizică, chimie, biologie, apoi va fi istorie și geografie, apoi vor fi socio-umane: economie, sociologie, logica, filosofie. Acestea vor fi, probabil, disciplinele din trunchiul comun. Depinde de concluzia din colectivul de lucru pentru planurile-cadru. Dacă acestea vor fi disciplinele pe care le vor face toți elevii din liceu, există posibilitatea ca într-o singură probă scrisă să verifici competențele de bază, subliniez de bază, nu avansate. Mai exact, dacă vor fi licee care vor avea patru ore de matematică pe săptămână și vor fi licee care au o oră de matematică pe săptămână, aceste subiecte de verificare a competențelor de bază înseamnă să fie accesibile pentru cei care au doar o oră pe săptămână. Sigur că vor fi foarte simple pentru cei care au patru ore pe săptămână. Tot în acest sistem de Bacalaureat ai putea să ai o verificare a competențelor lingvistice, este vorba de limbi cu circulație internațională, care să fie credibilă. În care să ai o probă de verificare a competențelor digitale mult mai credibilă decât acum. Pentru că acum avem aceste probe de competențe, dar ele nu sunt recunoscute nici pe piața muncii, nici în universități, nu sunt recunoscute niciunde. Deci este, în opinia, mea un nonsens să le mai dai, dacă le organizezi așa. Este foarte important să le susții într-o manieră credibilă și profesionistă, relevantă pentru piața muncii și relevantă pentru universități.

Și de asemenea, pentru a personaliza acest Bacalaureat să oferi personale posibilitatea elevilor, prin obligația școli de a organiza probe acolo unde elevii consideră că își pot încerca șansele pentru a-și demonstra competențele. Cu alte cuvinte, dacă avem competențe digitale de bază pentru toți elevii, poate că avem elevi care vor să-și demonstreze competențe de programator, atunci organizezi probă la Bacalaureat pentru competența de programator. Iar în momentul în care vei avea acel certificat de calificare ca programator el să fie luat în considerare, dacă mediul socio-economic va considera că este un examen serios”.

Moderator: Pe piața muncii.

Sorin Cîmpeanu: „Sau în universități, mă gândesc. În universități care vor să-și stabilească grupul țintă din acei absolvenți de bacalaureat care și-au demonstrat competențele de programator. Alt exemplu: dacă ai competențe de comunicare în limbi de circulație internațională la nivel de bază, să zicem că ai nivelul B1, nivelul B1 nu este extraordinar de greu. Dar să spunem că ai elevi care sunt cunoscători ai literaturii engleze, atunci poți organiza o probă de competențe pentru acești elevi, pentru a avea o competență specială de comunicare în limba engleză. Am dat doar două exemple, dar sunt multe astfel de exemple”.

Nu este prima dată cînd ministrul vorbește despre un Bacalaureat care să verifice competențele – a mai deschis acest subiect la o conferință în urmă cu aproape o săptămână. Atunci nu a detaliat, însă, disciplinele, ci a spus că ar fi o soluție. „Un bacalaureat adaptat, care să verifice competențele de bază, dar să verifice competențele de bază la toate disciplinele, cel puțin din trunchiul comun, alături de posibilitatea de a-și manifesta fiecare elev candidat aptitudinile pe care le consideră” era propunerea avansată de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

Noutatea ar fi detaliera disciplinelor din trunchiul comun, care în prezent include și discipline obligatorii ca religia, educația fizică, limbi moderne sau informatică (pentru profilele reale).

Ce înseamnă, în prezent, trunchiul comun:

Planul-cadru cuprinde o zonă comună pentru toţi elevii numită „trunchiul comun”, reprezentată de numărul minim de ore prevăzut în planul-cadru pentru fiecare disciplină. În orele de trunchi comun se va parcurge programa şcolară.

  • Planul-cadru pentru clasa a IX-a pentru filiera teoretică – de ex. profil real (matematică-informatică) sau profil uman (filologie) – cuprinde 13 materii, inclusiv două limbi moderne, Religie, Educație fizică
  • Planul-cadru pentru clasa a X-a pentru filiera teoretică – de ex. profil real (matematică-informatică) sau profil uman (filologie)  – cuprinde 14 materii
  • Planul-cadru pentru clasa a XI-a pentru filiera teoretică – de ex. profil real (matematică-informatică) sau profil uman (filologie) – cuprinde 12 materii
  • Planul-cadru pentru clasa a XII-a, filiera teoretică – profil real (matematică-informatică) include 12 discipline, iar la profil uman (filologie) – 9 discipline

Pe de altă parte ministrul a spus în aceeași conferință de vinerea trecută că școlile vor avea un CDȘ – Curriculum la dispoziția școlii – de minimum 30%.

„Va trebui să dăm, la modul general, mult mai multă libertate școlii, flexibilizare și plecând de la 4, 5, 6 % Curriculum la dispoziția școlii să avem un procent de minimum 30% Curriculum la dispoziția școlii, pentru flexibilizare”, a declarat Sorin Cîmpeanu la conferința Institutului Aspen.

Potrivit reglementărilor din prezent, Curriculumul la decizia școlii (CDȘ) reprezintă „oferta educațională propusă de școală, în concordanță cu nevoile și interesele de învățare ale elevilor, cu specificul școlii și cu nevoile comunității locale, și se constituie atât din pachete disciplinare opționale ofertate la nivel național, regional și local, cât și din pachete disciplinare opționale ofertate la nivelul unității de învățământ”.


20 comments
  1. Oricum unele “materii” ( nu au legătură cu specializarea, competențele, bacalaureatul sau facultatea urmată) sunt complet inutile. Doar încurcă programul elevilor și orarul. Trebuie păstrate limbile moderne, TIC și informatica (elevii de la real)

  2. Oameni buni n-ar fi mai bine sa comparam (metoda inginereasca) niste sisteme de invatamant performante, dupa niste criterii unanim recunoscute. Din aceasta comparatie ar rezulta niste discipline care apoi vor fi adaptate specificului scolii romanesti, o scoala candva respectata de toata lumea. Dincolo de toate emisiile parerologilor, vizavi de una sau alta dintre discipline, n-ar fi mai bine sa va intrebati de ce niciun roman de tip nou, nu are Nobel, nu este autoritate internationala in nimic, etc. Dupa ce David Popovici ne arata ce poate un tanar roman sa faca, noi (neavenitii) negociem cate ore de sport sa introducem in programa. Eu nu stiu cum acest ministru al invatamantului este profesor universitar, si naste asemenea mizerii. Profii universitari pe care i-am intalnit eu, vorbeau si limbi straine, unii faceau si sport, altii cantau in orchestra inginerilor/doctorilor, putea discuta cu argumente solide despre arta, filme, etc. Dar cel mai important votau constienti si gandeau cu creierul lor.

  3. Fara engleza in TC? Mi se pare de noaptea minții…Mai ales că ministrul susține că se va continua cu examenul de competente lingvistice dar intr-o forma modificata…nu are absolut nicio logica…

  4. Scadeti numărul de ore la matematică la 1h/săptămână dar materia rămâne aceeași. Oare o fi ușor pentru copii? Și dacă ar vrea nu ar putea să mai aloce o ora măcar pentru aprofundare, fixare, re.re.repetare astfel încât educabilul să știe măcar tabla înmulțirii și sa nu cada în capcane de genul 10 +10:10 sau scumpire cu 10% din 90 cât o fi???

  5. Scoateti religia de la liceu,este pierdere de timp pentru elevi și norme transformate în bani pentru popi sii biserica.Dar,nu trebuie sa l supărăm pe preafericit,securiștii nu se supără intre ei și se susțin reciproc.

  6. Matematica, ar trebui schimbată complet, deoarece matematica predată în liceu, este extrem de grea. În alte țări, precum Norvegia, unde sistemul de educație este superb, matematica predată în liceu, ei o fac la facultate (cine alege să studieze materiile de real). Să fie testați elevii și să se vadă cine este bun și cui îi place să învețe la această materie, să continue studierea acesteia, cine nu este bun sau nu îi place, să fie îndrumat de către profesorii care oricum mulți dintre ei sunt foarte leneși, către alte materii de studiu, care să îi atragă și să le facă plăcere să învețe.

    1. Tu ai fi avut nevoie să înveți puțină gramatică în scoală, ca să nu mai pui virgulă între subiect și predicat și să înveți cum se face corect acordul. Probabil, ai așteptat ceva “mai superior” să stabilească daca-ți place sau nu.
      Lasă matematica! Nu ne interesează dacă îți iese sau nu socoteala. Pune mâna pe o carte de gramatică. Sper că nu citești după cum scrii.

      1. Nu va bateti capul cu creatura de deasupra. Ea e Oana, 35 ani, analfabeta, agramata, dar tupeista si cu coada mereu pe sus, semn evident de proasta crestere si de educatie precara spre zero. Lucreaza in privat si plange pe la toate colturile ca, desi are inalte scoli de contabilitate absolvite, castiga doar 3000 de ron pe luna. Se viseaza plecata intr-o tara nordica, avand probabil impresia ca acolo predicatul e certat cu subiectul si, ca atare, s-au separat printr-o virgula. Are idei foarte putine si foarte fixe. In schimb acasa are, citez, ”biblioteci”. Nu incercati sa va ganditi la ce ii folosesc. Evident, la nimic. A, si sa nu uit: sintagma ei preferata e ”ciocul mic si joc de glezne” pe care o ofera tuturor celor care i-au spus pe aici ca tacerea ar ajuta-o sa-si mascheze neinteligenta. Sa nu va fie cu mirare daca o veti primi si dvs.

  7. La ce bun sociologia la liceu? Sau logica? Ceva logica si argumentare ar trebui sa invete la limba / literatura romana, nu vad utilitatea unor discipline precum logica si sociologia. In schimb, limbile straine sint esentiale in zilele noastre. Ce sa astepti de la un impostor precum Cimpeanu!? Teza si-a scos-o de la secret sau nu?

  8. Informatică ar trebui să facă doar cei care își vor face o profesie din programare. În mare parte folosim un computer – și un telefon mobil, căci și acela funcționează prin programare – în mod obișnuit, amatoristic.
    Tinerii de astăzi sunt foarte axați pe partea socială a disciplinelor. Eterna întrebare “la ce ne folosește” ascunde o cerință socială.
    Sunt interesați cum funcționează o platformă socială, nu cum este scrisă. Să fim serioși: nici noi nu ne prea întrebăm cum funcționează telefonul mobil, câtă vreme funcționează.
    Un scheci american de televiziune ne arată cum ar reacționa personajele filmului “Înapoi în viitor” dacă ar interacționa cu tehnologia modernă.
    Admirând telefonul mobil, doctorul Emmett Brown exclamă:
    -Ce instrument minunat! Îl folosiți, probabil, să faceți calcule complicate.
    -Nu, îi răspunde prezentatorul, îl folosim să trimitem poze cu pisici.

    Poți înota împotriva curentului sau să te lași purtat de el. Sincer, prefer să nu înot împotriva curentului. Mi se pare riscant.

    1. Este vorba de competențele digitale, nu de programare. Nu se rezumă totul la a sta pe Facebook și a da like-uri deși foarte mulți doar aceste competențe le au.

  9. Dacă Limbile moderne și TIC-ul nu sunt printre disciplinele din trunchiul comun cum le vor da elevii la Bacalaureat așa cum susține ministrul?

  10. Învățământul n-ar trebui confundat cu o fabrică de profesii. Există și o dimensiune a culturii generale în învățământ.
    Trunchiul de bază ar trebui să fie unul de cultură generală, simplu, aerat și interdisciplinar și să dea elevilor ocazia să-și alcătuiască un curriculum personalizat, în funcție de ce își doresc. Modulele ar trebui să formeze profesii, nu trunchiul de bază.
    Un trunchi de bază ar trebui orientat pe EDUCAȚII, nu pe MATERII. Nu matematică, ci educație matematică, însemnând o bază simplă, cu accent pe latura practică, nu pe latura materiei. Acest trunchi ar avea darul de a identifica și selecta talentele pentru matematică.

    Ce s-ar face la educație matematică? O istorie a matematicii cu ramificații culturale, o bază simplă cu accent pe viața de zi cu zi, un mod de a gândi matematic etc.

    Exercițiile cu matrice sau alte zone specifice matematicii ca materie – sau de amorul artei, cum se mai spune – să figureze pe un modul opțional.

    Se știe că în general reținem cam 20-25% din ceea ce învățăm. Învățatul pe 100% e tributar unei mentalități specifice anilor 60-70, când se considera că legăturile neuronale sunt indestructibile, și că un lucru învățat rămâne gravat pentru totdeauna. Astăzi cercetările arată că ce nu folosești vei uita.
    Învățământul românesc merge învățatul de 100%, ca să mai rămânem măcar cu un 20%. Puțini își dau seama că acel 20% e apă de ploaie dacă nu formează un sistem coerent, unitar. Și cam cu asta rămân mulți: cu fragmente.

    Artă poetică? Da, parcă am făcut la școală. Am luat 10 atunci… că trăgeam tare, nu glumă! Dar acum… am uitat…

    Corectă e calea inversă: în loc să predăm 100%, în speranța că mai rămâne un 20%, nu e mai bine identificăm care e acel 20% necesar vieții de zi cu zi, să-l unim într-un sistem și să-l predăm coerent și țintit? Să păstrăm acel 80% pentru cei pasionați, pentru cei care vor să-și facă o carieră din matematică, din filologie, biologie, informatică etc.?
    E greu să recunoaștem că școala românească e o formă fără fond? Chiar și atunci când ai un vârf, nu e mai corect să-l lași să-și vadă de treaba lui, în timp ce restul materiilor să modeleze o cultură generală difuză?
    Din câte știu așa se întâmplă în anii examenelor, când cei de clasa a VIII-a nu mai sunt chinuiți cu alte materii. Sunt lăsați să învețe.

  11. Din cate inteleg se va face mai putina informatica decat pana acum. Lista aceasta de discipline mi se pare putin relevanta pentru viitor. Cat despre CDS, e o iluzie. Stim cu totii ca elevii se concentreaza pe materiile din trunchiul comun.

  12. Nici informatica si nici TIC-ul nu sunt printre disciplinele din trunchiul comun proiectat, ce surpriza…! Alaturi de limbile straine, sunt materii foarte utile, atractive pentru elevi, de viitor, studiul lor asigurand formarea unor competente foarte cautate si indispensabile unor cetateni europeni si universali din secolul in care ne aflam.

    …..Asadar, pot fi in continuare foarte lucrative, mai ales daca le scoatem de la stat si le impingem spre invatamantul privat intr-un mod mult mai clar decat pana acum, eliminandu-le din Trunchiul Comun.

    Revoltator!!!

    1. Absența TIC ului si Limbilor moderne este una dar, prezenta a 4 materii care nu mai sunt facute de elevii de filologie (mate,fizica,chimie si bio) si a 6 materii care sunt studiate 1 ora pe saptamana la real (istorie,economie,filosofie, geografie,logica) si a uneia studiata 1 ora la filo si 2 ore la ss (sociologie) in a 11a.

  13. Reducem din trunchiul comun – ca să încurajam analfabetismul funcțional – dar nu ne îndurăm să reducem din fiecare disciplină în parte.
    Am putea avea un trunchi comun divers, aerat și transdisciplinar și o serie de module educaționale care să graviteze în jurul acestui nucleu.
    Nu, dar noi nu vrem să reducem matematica la un nucleu aerat și funcțional, și să mutăm greul pe un modul pe care elevul să-l aleagă după preferințe! Îngrămădim cu basculanta în biata matematică, de fuge elevul de ea de-i scapără picioarele. Și dacă devine prea greu, tăiem din discipline, că așa e mai bine. Valabil pentru orice altă disciplină.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Accesul gratuit sau cu plată pe terenurile de sport din curtea școlii în afara programului școlar, prevăzut într-un nou proiect de lege. Inițiatorii: S-au făcut pași în unele orașe, dar mulți primari evită să ia măsuri invocând lipsa unor norme clare

Accesul gratuit sau cu plată al copiilor și adulților pe terenurile de sport ale școlilor după terminarea programului școlar, acces blocat în unitățile de învățământ din multe localități din țară,…
Vezi articolul

Testele pentru elevi nu ajung în școli prea curând, contestația depusă abia azi la licitație are 10 zile termen pentru rezolvare / Ovidiu Zară, Consiliul de Soluționare a Contestațiilor: Mai poate exista o întârziere și după aceea, decizia CNSC va putea fi și ea contestată

Testele de salivă destinate elevilor nu vor ajunge mai devreme de două săptămâni în școli din cauza contestației la procedura de licitație. Procedura prevede că, după ce contestația a fost…
Vezi articolul

Planurile Comisiei Europene de “resetare a educației”: competențe digitale pentru toți profesorii, investiții în conectivitate și echipamente, incluziune / Un nou Spațiu euopean al educației și un plan de acțiune pentru educație digitală

Competențele digitale ar trebui să fie esențiale pentru toate cadrele didactice, iar alfabetizarea digitală este esențială pentru traiul în lumea digitalizată: acestea sunt două dintre principiile care stau la baza…
Vezi articolul