Răzgândire prezidențială în privința BAC-ului unitar. Consilierul Ligia Deca: “Subiectele pot arăta altfel în funcție de profil” / Modul în care vor fi puse în aplicare examenele de admitere la liceu va spune “dacă propunerea noastră este bună sau nu”

16.042 de vizualizări
Sursă foto: Presidency.ro / Ligia Deca
Bacalaureatul unitar propus de proiectul “România Educată” ar putea include subiecte “care pot arăta altfel în funcție de profil”, atât timp cât se testează competențe. Colegiile terțiare non-universitare “reprezintă etapa superioară maximă pe care o poți atinge dacă nu promovezi” Bacalaureatul, dar nu fac parte din învățământul universitar și nu reprezintă “o inovație pe care România Educată o aduce”. Iar în privința propunerii ca liceele să poată da examene de admitere, “modul în care se vor pune în aplicare aceste examene de admitere, ca o formă de pilotare, ne va spune dacă propunerea noastră este bună sau nu”. Acestea sunt o parte din explicațiile și punctele de vedere oferite de consilierul prezidențial Ligia Deca, într-un interviu extins acordat Școala9.ro pe tema raportului România Educată, prezentat săptămâna trecută.

În interviul oferit site-ului menționat, Ligia Deca insistă în mod repetat pe responsabilitatea ce revine în prezent Ministerului Educației și experților care vor elabora legi și proceduri în baza “României Educate”. Iar despre raportul final, care nu menționează niciun autor, ea afirmă: “proiectul România Educată este al președintelui României, dar raportul final, viziunea și propunerile aparțin tuturor actorilor din educație și întregii societăți (…) În momentul în care raportul final a fost asumat de guvern, a fost încă o confirmare a faptului că acest proiect aparține societății”.

De remarcat răzgândirea oficialului din administrația prezidențială, după ce în urmă cu doar două săptămâni tot Ligia Deca a prezentat oficial Bacalaureatul unic introdus în raportul România Educată ca o Evaluare formată din aceleași examene pentru toți liceenii, indiferent de profil, care nu va restricționa accesul la facultate. Înlocuirea Bacalaureatului actual cu un BAC unic pentru toți absolvenții de liceu, pe care sa îl poată susține și elevii de la școlile profesionale sau liceele tehnologice, a fost puternic criticată de specialiștii din educație.

Despre colegiile terțiare non-universitare:
  • “Colegiile terțiare non-universitare, în paralel cu școlile postliceale, pregătesc tinerii profesional pentru nivelul cinci de calificare, care este echivalent cu nivelul de tehnician. (…) În esență, aceste colegii nu fac parte din sistemul de învățământ universitar. În prima variantă a schemei consultărilor, apărea formularea de colegii universitare pentru a asocia faptul că ele sunt organizate de universități, dar nu reprezintă o formă de învățământ care face parte din universitar. Ele reprezintă etapa superioară maximă pe care o poți atinge dacă nu promovezi examenul de Bacalaureat.“ 
  • “Avem deja în jur de 20 de astfel de colegii terțiare non-universitare, dar și postliceale, unde admiterea se poate face cu și fără Bac. Practic, nu este o inovație pe care România Educată o aduce în acest segment (…)”
Ligia Deca pentru Scoala9.ro, despre Bacalaureatul unitar:
  • “Ceea ce noi spunem în document este că Bacalaureatul trebuie să fie unitar și să testeze acele competențe pe care noi ni le propunem prin profilul absolventului. Asta nu înseamnă că dacă avem o competență de un anumit nivel pe care ne-o propunem la o limbă străină, o să dea toată lumea bacul la limba engleză. Nu.”
  • Putem să ne gândim că subiectele pot arăta altfel în funcție de profil, dar ele trebuie să certifice competențele pe care societatea le așteaptă de la un absolvent de liceu. (…)” 
  • Nu ne propunem ca toți elevii să dea același tip de Bacalaureat. Noi vrem o testare unitară, standardizată, bazată pe competențe, care se practică și în alte țări. (…) Sunt sigură că Ministerul Educației va reuși să adune experții relevanți în evaluare și din științele educației astfel încât să avem un Bacalaureat care să testeze ce ne-am propus: atingerea profilului absolventului de liceu asumat de România.”
  • Faptul că elevii în liceu urmează rute diferite, ceea ce înseamnă competențe de nivel diferit, pe anumite segmente, unde au ei potențial și talent, trebuie certificat. În plus, aș spune. Pentru că în prezent avem certificări suplimentare, de exemplu, pentru anumite licee de filieră teoretică unde se face informatică sau limbi străine la nivelul intensiv (…)”
  • Este la alegerea Ministerului Educației cum vrea să evalueze acele competențe care sunt peste nivelul de bază: fie vor face subiecte diferențiate în cadrul Bacalaureatului, fie vor oferi certificări suplimentare pe lângă examenul care evaluează competențele standard.“
Despre examenele de admitere posibile la liceu:
  • “Filosofia pe care noi am încercat să o reflectăm transversal în raport este cea a creșterii nivelului de autonomie al școlilor. Există această presiune publică în sensul că dacă vrei să ai un sistem de educație performant, ai nevoie de școli autonome. (…) Dacă este să începem de undeva cu autonomia, să o pilotăm dacă vreți, ar trebui să avem ca punct de plecare unitățile de învățământ care au această capacitate. De aceea am introdus, opțional, pentru școlile care cred că ar aduce plus valoare pentru elevi să dea acest examen de admitere. (…)”
  • “Nu cred că un examen de admitere la liceu, așa cum am văzut în spațiul public, va introduce automat semne de întrebare în ceea ce privește echitatea. Dacă metodologia  realizată de Ministerul Educației ține cont de îngrijorările privind zona de echitate, poate creiona un sistem care să fie atât echitabil, cât și să stimuleze autonomia. (…)”
  • “(…) Eu sunt convinsă că specialiștii în educație, care se ocupă de metodologia evaluărilor, vor ține cont și de aceste posibile inechități. Modul în care se vor pune în aplicare aceste examene de admitere, ca o formă de pilotare, ne va spune dacă propunerea noastră este bună sau nu.” 
Întrebată cine a venit cu ideea examenului de admitere:
  • “Dacă vă răspund cu nume și prenume la întrebare, ar trebui să precizez pentru fiecare propunere de măsură din România Educată din partea cărui actor a venit, ceea ce ar însemna o pasare a responsabilității. Ce pot să vă spun este că noi, Administrația Prezidențială, ne asumăm această propunere la fel ca pe toate celelalte din raport.”
Al cui e raportul, care nu menționează niciun autor?
  • “Proiectul România Educată este al președintelui României, dar raportul final, viziunea și propunerile aparțin tuturor actorilor din educație și întregii societăți, fiindcă au venit dinspre cetățenii interesați de educație. În momentul în care raportul final a fost asumat de Guvern, a fost încă o confirmare a faptului că acest proiect aparține societății. Iar clasa politică va trebui să găsească cea mai bună cale pentru a pune în aplicare această viziune raportat la nevoile cetățenilor României.”

Interviul complet cu Ligia Deca – pe Școala9.ro

Sursă foto: Presidency.ro / Ligia Deca


9 comments
  1. Bă băieți, ne -ati convins! Un personaj care prezenta mult mai multă încredere decât voi toți la un loc, spunea “Adevărată schimbare în învățământ se va produce atunci când nu se va mai schimba nimic”
    Grigore Moisil.
    Luați aminte!

  2. Haos total! Proiectul Romania Educata este un esec total! Iar am fost pacaliti in campanie! Speram ca ne invatam minte.

  3. Nici n au început si s au si răzgândit.Echipa Hei Rup & Răzgândeanu nepromovați
    . Vivat coerența și continuitatea!

  4. A existat pana acum vreo părere, propunere, idee și domnul ministru nu s-a răzgândit?? Sau, mă rog, a fost pus să se răzgândească. Era o vorba….”înainte de a da drumul la gură, verificați dacă și creierul este conectat”. Poate mă înșel, dar chiar așa să accepți să-ți pierzi credibilitatea, răzgândindu-te de la o zi la alta???

  5. Un singur citat din proiectul “România educată” e suficient ca să dezvăluie ce fel de minți încâlcite și “prețioase” (“înșirând cuvinte goale ce din coadă au să sune”) au autorii:

    “DIN PUNCTUL DE VEDERE AL STRATEGIILOR CERCETĂRII: INDUCTIVĂ, DEDUCTIVĂ, ABDUCTIVĂ ȘI RETRODUCTIVĂ (AGABRIAN 2004: 23), DIRECȚIA PREDOMINANTĂ A FOST CEA ABDUCTIVĂ, DAT FIIND CĂ PROCESUL DE CONSULTARE A VIZAT RECONSTRUIREA ȘI ÎNȚELEGEREA EXPERIENȚELOR ȘI A INTERPRETĂRILOR SUBIECȚILOR. ASUMPȚIA ONTOLOGICĂ A STRATEGIEI ABDUCTIVE S-A BAZAT PE IDEEA CONSACRATĂ CĂ REALITATEA SOCIALĂ ESTE O CONSTRUCȚIE A ACTORILOR SOCIALI. DE ASEMENEA, STRATEGIA INDUCTIVĂ A FOST ABORDATĂ PUNCTUAL, PENTRU A URMĂRI OBIECTIVELE EXPLORATORII ŞI DESCRIPTIVE ALE DEMERSULUI.”
    http://www.romaniaeducata.eu/wp-content/uploads/2021/07/Raport-Romania-Educata-14-iulie-2021.pdf (pag. 9)

    ” Împăratul este gol”! A mai aștepta ceva coerent, concret și util de la asemenea personaje parazitare ar însemna o insultă la inteligența noastră (profesori de rând, părinți sau elevi), atâta câtă mai este!

  6. Mare schimbare se va produce! Pentru cei care au urechi de auzit: în multe sisteme de educație din afară examenele de trigonometrie se dau cu formulele pe masă.
    Asta pentru că educatorii nu sunt interesați de memorizare, ci de capacitatea elevilor de a rezolva problemele. Povestea cu “datorită unei furtuni de radiații a căzut curentul electric pe întreaga Terră și matematicianul a rămas în imposibilitatea de a mai prelua formulele de trigonometrie, deci are nevoie de memorie” e o poveste frumoasă, pentru țări în care analfabetismul funcțional ajunge la cote alarmante (ghici de ce).
    În rest, tabelele sunt făcute tocmai să servească pe post de memorie. D-aia s-au inventat, ca să nu ții totul în cap.

  7. Asteptam cu nerabdare si razgandirea prezidentiala pentru admiterea la liceu, sper sa-si dea seama ce idee proasta este si sa nu apuce nicio generatie de copii sa treaca prin asta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like