Ministerul Educației și Cercetării a publicat marți, 23 decembrie, forma revizuită a programelor școlare de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, documente rezultate în urma procesului de consultare publică. Este vorba despre cea mai contestată variantă de programă dintre cele peste 100 de proiecte puse în dezbatere la finalul lunii noiembrie de instituție. Amintim, un memoriu semnat de aproape 3.300 de profesori, cercetători, specialiști și experți educaționali a fost înaintat Ministerului Educației în perioada dezbaterii, cu critici consistente pe fond pentru propunerea respectivă.
UPDATE Proiectul de programă pentru trunchiul comun – clasa a IX-a păstrează abordarea diacronică pentru ordonarea conținuturilor, care a stârnit un val de critici în urma primului proiect pus în consultare: „Principiul ordonator al conținuturilor este cel diacronic, reflectat mai ales în dinamica formelor literare, a reprezentărilor despre om și despre lume și a contextelor care le generează, precum și în dinamica limbii”.
Motivele acestei abordări, potrivit documentului:
„– filosofia educațională care susține că elevii, ca tineri cetățeni, își pot proiecta viitorul, învățând, în același timp, să se orienteze în cadre ale prezentului și ale trecutului;
– specificul disciplinei filologice, în care faptele de limbă și de literatură încorporează în mod intrinsec dimensiunea istorică;
– studiile cultural-estetice, care privilegiază o înțelegere logică și integrativă a evoluției paradigmelor/curentelor culturale și literare, a evoluției ideilor, a mentalităților, precum și a evoluției tipurilor de sensibilitate și a emoțiilor;
– viziunea curriculară, care armonizează studiul disciplinei în gimnaziu cu studiul acesteia în liceu: abordarea tematică a literaturii este continuată cu abordarea dinamică a fenomenului literar românesc în evoluția lui și în raport cu spațiul european/transnațional; abordarea comunicativ-funcțională a limbii române din gimnaziu este continuată și orientată acum spre conștientizarea lingvistică;
– studiile de didactică a limbii și literaturii, care evidențiază limitele unei educații a lecturii centrate exclusiv pe strategii, în absența unor conținuturi semnificative și contextualizate.”
Proiectul menționează de repetat opțiunea organizării diacronice. El arată că „literatura va fi abordată ca reprezentare a realității (teme, motive, valori, viziune despre lume); ca instituție (aspecte de viață literară: presă, teatru, grupări și ideologii literare, diversificarea categoriilor de public etc.); ca parcurs istoric (diversificare și metamorfoze; succesiuni, simultaneități și sincronizări); ca spațiu de creație (biografii ale scriitorilor); ca tablou al genurilor (genuri și specii literare ce alcătuiesc un sistem variabil în timp), conținuturile fiind organizate după un principiu diacronic.”
Lista de recomandări de autoare și autori, incluse în proiectul pentru Trunchi comun – Clasa a IX-a, începe cu Grigore Ureche, Miron Costin și Ion Neculce, dar apar și o serie de schimbări:
„Recomandări de autoare și autori: Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Radu Popescu, Ioan Budai-Deleanu, Dinicu Golescu, I. Codru-Drăgușanu, Gheorghe Asachi, Ion Heliade-Rădulescu, Maria Rosetti (Mary Grant), Dimitrie Bolintineanu, Grigore Alexandrescu, Nicolae Filimon, Radu Ionescu, Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Sofia Nădejde, Ion Creangă, Ioan Slavici, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu; Niccolò Machiavelli, Montesquieu, Molière, Doamna de Staël, Alphonse de Lamartine, Stendhal, Balzac, Mary Shelley, George Eliot. Notă. Se vor alege opere reprezentative ale unor autoare/autori din lista de mai sus, pentru a fi studiate la clasă (integral sau prin fragmente de text).”
Autor român inclus în prima versiune, dar care este eliminat acum: Anton Pann
Autori români noi în programă:
- Grigore Ureche
- Miron Costin
- Radu Popescu (cronicar)
- Ioan Budai-Deleanu
- Gheorghe Asachi
- Ion Heliade-Rădulescu
- Maria Rosetti (Mary Grant) – autoare
- Sofia Nădejde – autoare
- Titu Maiorescu
Autori străini noi în programă:
- Doamna de Staël
- Balzac
- Mary Shelley
- George Eliot
Alte personalități recomandate pentru activități sumative:
„La finalul anului școlar, se recomandă activități de sistematizare și de evaluare sumativă, în cadrul cărora elevii vor elabora proiecte cu tema „Oameni ai timpului lor”: prezentarea unor personalități relevante pentru diferite epoci, insistându-se asupra evenimentelor biografice care au influențat dezvoltarea culturii române și a societății românești. Elevii vor alege o personalitate din cadrul epocilor studiate, de exemplu: Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu, Ion Heliade-Rădulescu, Nicolae Bălcescu, Elena Ghica (Dora D’Istria), C.A. Rosetti, Maria Rosetti (Mary Grant), Ecaterina Conachi, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Ioan Slavici, I.L. Caragiale, Regina Elisabeta a României (Carmen Sylva), Bogdan Petriceicu Hasdeu, Iulia Hasdeu etc.”
continuarea articolului inițial:
Publicarea are loc după ce, pe durata perioadei de transparență decizională și în intervalul 15–22 decembrie, membrii grupului de lucru pentru această disciplină s-au reunit în plen și în subgrupuri pentru a analiza observațiile și propunerile primite de la profesori, specialiști și organizații interesate, potrivit MEC.
Potrivit Ministerului, contribuțiile au fost transmise către Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, iar coordonatorii grupului de lucru afirmă că acestea au fost discutate și integrate în documentele finale. „Coordonatorii grupului de lucru mulțumesc tuturor celor care și-au făcut timp să își exprime opinia și să transmită tot ce au crezut util pentru ca programa de clasa a IX-a să devină un document curricular solid și substanțial”, se arată în comunicarea oficială.
Reprezentanții grupului de lucru susțin că noua programă urmărește un dublu obiectiv. Pe de o parte, familiarizarea elevilor cu literatura și limba română „privite ca fenomene vii, aflate într-o continuă dinamică”, iar pe de altă parte, sprijinirea profesorilor prin sugestii metodologice și exemple de activități de învățare care să permită adaptarea predării la profilul și nivelul fiecărei clase.
Ministerul a publicat trei documente distincte pentru clasa a IX-a, acestea apar ca anexe la un viitor ordin de ministru, însă nu sunt documentele aprobate ci proiecte. Este vorba despre programa pentru trunchiul comun, destinată filierei teoretice – profil real, filierei tehnologice și filierei vocaționale, precum și despre două programe pentru trunchi comun și curriculum de specialitate, aferente filierei teoretice, profil umanist, specializările științe sociale și filologie.
- Programa școlară pentru disciplina limba și literatura română / Clasa a IX-a / Trunchi comun (TC): filiera teoretică, profil real, toate specializările; filiera tehnologică, toate profilurile, toate calificările profesionale; filiera vocațională, profilurile artistic, militar, pedagogic, sportiv și teologic, toate specializările
- Programa școlară pentru disciplina limba și literatura română / Clasa a IX-a / Trunchi comun și curriculum de specialitate (TC + CS): filiera teoretică, profil umanist, specializarea științe sociale
- Programa școlară pentru disciplina limba și literatura română / Clasa a IX-a / Trunchi comun și curriculum de specialitate (TC + CS): filiera teoretică, profil umanist, specializarea filologie.
Documentele pot fi descărcate de aici:
Comunicatul de presă al MEC:
„Astăzi, 23 decembrie 2025, Ministerul Educației și Cercetării a publicat variantele revizuite de programe pentru limba și literatura română, clasa a IX-a, învățământ liceal. Acestea pot fi consultate ► AICI.
Documentele sunt rezultatul integrării de către membrii grupurilor de lucru pentru disciplina limba și literatura română a observațiilor și a propunerilor primite la Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, atât în perioada în care propunerile de programe școlare au fost supuse procesului de transparență instituțională, cât și în săptămâna 15 – 22 decembrie 2025.
Pentru domeniul de conținut literatură, principalele modificări – într-o sinteză a coordonatorilor grupului de lucru – față de varianta aflată în dezbatere publică vizează:
- Clarificarea modalităților prin care se realizează trecerea de la gimnaziu la liceu, prin detalierea primei secvențe de conținut – organizate tematic și intitulate acum Reflecții despre literatură, în continuarea temei generale din clasa a VIII-a, Reflecții despre lumea din jur – și prin includerea unor repere de comprehensiune și interpretare care să asigure o continuitate (dar și un progres) între studiul literaturii în gimnaziu și în liceu, care va fi abordat prin contextualizare și în dinamică;
- Menționarea, mai explicită de această dată, la principiul ordonator al conținuturilor – cel diacronic – a cel puțin trei principii complementare: tematic, biografic, de context sociocultural. Au fost adăugate, în consecință, și sugestii metodologice care să permită, de exemplu, compararea unor caracteristici a două epoci literare diferite, recunoașterea unor modificări de teme, urmărirea unor traiectorii biografice relevante din perspectiva responsabilității civice etc;
- Extinderea listei de autori români recomandați prin includerea unor autoare care au avut un rol în inițierea unor genuri publicistice (cazul Mariei Rosetti, care introduce cronica dramatică în spațiul publicistic din sec. al XIX-lea) sau în constituirea unor forme incipiente de critică socială (Sofia Nădejde, pionieră a feminismului românesc). De asemenea, lista de autori străini recomandați pentru contextualizări conține nume de autoare consacrate din spațiul occidental (de la Doamna de Staël la George Eliot), iar printre propunerile pentru proiectul școlar final („Oameni ai timpului lor”) se numără mai multe personalități feminine relevante pentru activitatea lor literară și civică (de pildă, Elena Ghica – Dora d’Istria sau Ecaterina Conachi);
- Includerea în exemplele de activități de învățare și în sugestiile metodologice a unor elemente de educație media;
- Diversificarea exemplelor de activități de învățare care să permită elevilor utilizarea responsabilă și etică a conținuturilor generate de Inteligența Artificială;
- Includerea în nota de prezentare a unor definiții succinte care să le clarifice profesorilor sensurile în care sunt folosite noțiunile în jurul cărora se construiește programa: literatura, înțeleasă ca sistem pluristratificat (abordat ca reprezentare a realității, ca instituție, ca parcurs istoric, ca spațiu de creație, ca tablou al genurilor) și contextul, înțeles ca ansamblu de condiții socioculturale care facilitează construirea de reprezentări ale epocii, precum și stabilirea de conexiuni cu reprezentări familiare elevilor de azi.
O prezentare detaliată a proiectelor de programe, în forma actuală (revizuită), cu participarea reprezentanților grupului de lucru (doamna Oana Fotache Dubălaru – Universitatea din București, domnul Daniel Georgescu – Ministerul Educației și Cercetării, doamna Ioana Tămâian – Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, domnul Bogdan Rațiu – Asociaţia Profesorilor de Limba şi Literatura Română „Ioana Em. Petrescu” (ANPRO) și domnul Gabriel Vrînceanu – Șef Serviciu Dezvoltare Curriculum – Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare), este disponibilă aici.
Mulțumim tuturor celor ce au transmis un feedback constructiv, pentru ca programa de clasa a IX-a să devină un document curricular solid și substanțial, care să-și îndeplinească rolul său dublu: mai întâi, de a familiariza elevii cu literatura și limba română privite ca fenomene vii, aflate într-o continuă dinamică; apoi, de a orienta profesorii în activitatea lor la clasă, oferindu-le sugestii metodologice și exemple de activități de învățare care să-i ajute să-și construiască propriile strategii didactice, adecvate profilului și nivelului clasei.”