Un proiect de lege care prevede alinierea la media europeană cu 180 de zile de școală în loc de 162 câte sunt acum a fost anunțat de senatorul USR-PLUS Ștefan Pălărie, pe Facebook astăzi.
- UPDATE Inițiativa a fost depusă la Parlament, potrivit reprezentanților biroului parlamentar al senatorului. Pe site-ul Camerei Deputaților sau pe cel al Senatului, cât și pe pagina de senator a lui Ștefan Pălărie inițiativa încă nu apare.
- Anunțul a fost făcut în plină criză în cadrul alianței de guvernare generată de demiterea de către premier a ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu. Citește aici o analiză făcută de Dan Tăpălagă – Cum au picat liderii USR PLUS primul mare test politic al guvernării. Cine câștigă din cearta partenerilor de coaliție
Ce prevede proiectul de lege?
Documentul obținut de Edupedu.ro arată că se va modifica Legea Educației Naționale prin această inițiativă, mai precis Articolul 63 al acesteia. Puteți descarcă de mai jos documentul.
Durata anului școlar va fi aceeași ca până acum, de la 1 septembrie anul actual, până la 31 august anul următor. Structura, adică vacanțele și împărțirea acestora, precum și examenele, vor fi stabilite tot de Ministerul Educației, ca și până acum.
Noutatea ar fi că în fiecare ciclu școlar numărul minim de zile de școală pentru elevi va fi diferit:
- 175 de zile de școlarizare pentru nivelul primar,
- 180 de zile pentru nivelul gimnazial
- 185 de zile pentru nivelul liceal
În prezent doar elevii și copiii din ciclurile preșcolar și primar au cu 5 zile mai puține de școlarizare decât ceilalți elevi, din gimnaziu și liceu, fiindcă au o vacanță în plus în luna octombrie/noiembrie.
O altă noutate ar fi introducerea posibilității prelungirii duratei anului școlar de către Consiliul de Administrației al școlilor, iar în aceste zile cadrele didactice vor fi plătite cu o „primă”:
„Consiliile de administrație ale unităților de învățământ sau inspectoratele școlare pot decide suplimentarea numărului minim de zile stabilit la alin. (3) cu un maximum de 5 zile pentru nivelul primar, 10 zile pentru nivelul gimnazial, respectiv 15 zile pentru nivelul liceal”, prevede documentul.
„În zilele suplimentare prevăzute la alin. (4), cadrele didactice vor beneficia de o primă raportată la numărul de ore efectuate, finanțarea acestora se face din bugetul de stat în limitele costului standard per elev/preșcolar”.
În expunerea de motive autorul precizează că „suplimentarea numărului de zile de școală pentru fiecare nivel de învățământ față de numărul minim de zile stabilit prin prezenta modificare legislativă la dispoziția consiliului de administrație al școlilor sau la decizia inspectoratelor școlare oferă posibilitatea elevilor din școlile cu rezultate slabe sau elevilor din mediile dezavantajate de a reduce decalajele, de a recupera prin ore de consolidare. În acest sens, respectând limitele legale, unitățile școlare sau inspectoratele școlare pot lua măsuri de a crește limitativ numărul de ore, în virtutea principiului descentralizării și subsidiarității”.
Despre primele profesorilor documentul menționează:
„Evident, este importantă oferirea primei pentru cadrele didactice pentru aceste zile suplimentare pentru a stimula școlile cu rezultate slabe sau școlile din mediile dezavantajate pentru a apela la această soluție. Finanțarea primelor acordate pentru orele suplimentare va fi asigurată de la bugetul de stat prin cote defalcate pe TVA în limitele costului standard per elev/preșcolar. Impactul bugetar maximal estimat este de 100 milioane lei pentru perioada septembrie/decembrie 2022 și 250 milioane lei pentru anul fiscal 2023”.
Cum se modifică Legea Educației
„Art. 63 ¹. – Structura anului școlar:
(1) Anul școlar începe în data de 1 septembrie, include două semestre și se finalizează la 31 august din anul calendaristic următor.
(2) Ministerul Educației stabilește, prin ordin al ministrului, structura anului școlar, sesiunile de examene, perioadele de desfășurare a concursurilor, precum și vacanțele școlare în conformitate cu atribuțiile prevăzute de art. 94 alin. (2) lit. r).
(3) Anul școlar are un minimum de 175 de zile de școlarizare pentru nivelul primar, 180 de zile pentru nivelul gimnazial și 185 de zile pentru nivelul liceal.
(4) Consiliile de administrație ale unităților de învățământ sau inspectoratele școlare pot decide suplimentarea numărului minim de zile stabilit la alin. (3) cu un maximum de 5 zile pentru nivelul primar, 10 zile pentru nivelul gimnazial, respectiv 15 zile pentru nivelul liceal.
(5) În zilele suplimentare prevăzute la alin. (4), cadrele didactice vor beneficia de o primă raportată la numărul de ore efectuate, finanțarea acestora se face din bugetul de stat în limitele costului standard per elev/preșcolar.
(6) În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial, Ministerul Educației elaborează normele metodologice în vederea stabilirii modalității de calcul al valorii primei prevăzute la alin. (5)”.
Descarcă de aici propunerea legislativă care prevede durata anului școlar
Mai jos, postarea integrală a lui Ștefan Pălărie:
„Ultimii zece ani au însemnat o scădere constantă a numărului de zile de școală pentru copiii noștri. Anul școlar 2020-2021 este unul dintre cei mai scurți ani școlari. Acesta are doar 33 de săptămâni de școală, respectiv 162 de zile. Mai mult, România este în top 3 țări cu cele mai puține zile de școală din Europa, însă, paradoxal, țara noastră se află în topul țărilor europene la numărul de disciplinelor de studiu. Sistemul de învățământ preuniversitar trebuie să treacă prin reforme consistente care vizează managementul școlar, calitatea programelor școlare, a resurselor umane și a infrastructurii școlare, însă nu putem neglija faptul că timpul petrecut de copii în spațiu școlar este din ce în ce mai puțin, iar această perioadă a accentuat decalajele între copiii din diverse categorii sociale. Pe termen mediu și lung, menținerea unui număr minim de zile de școală poate să reprezinte modalitatea prin care estompăm decalajele accentuate de situația epidemiologică.
În acest sens, am decis, alături de colegi senatori și deputați, să depun o inițiativă legislativă care să stabilească un număr minim de zile de școală pentru elevii din România, astfel aliniindu-ne la media europeană de 180 de zile de școală. Este un pas necesar pentru a securiza dreptul la educație garantat de Constituție, în special, pentru copiii din mediile defavorizate. Timpul petrecut în spațiul școlar de aceștia poate să reprezinte singura șansă la un viitor decent în România.
Menționez că această inițiativă legislativă este parte dintr-un pachet mai larg de modificări legislative pregătite tocmai pentru a reforma sistemul de învățământ și cuprinde propuneri care vizează: descentralizarea, profesionalizarea și depolitizarea sistemului.
Așadar propunem:
1. Stabilirea unui număr minim de zile de școală prin raportare la nivelul de studiu din învățământul preuniversitar.
2. Suplimentarea numărului de zile de școală pentru fiecare nivel de învățământ față de numărul minim de zile stabilit prin prezenta modificare legislativă la dispoziția consiliului de administrație al școlilor sau la decizia inspectoratelor școlare. Astfel se oferă posibilitatea elevilor din școlile cu rezultate slabe sau elevilor din mediile dezavantajate de a reduce decalajele, de a recupera prin ore de consolidare. În acest sens, respectând limitele legale, unitățile școlare sau inspectoratele școlare pot lua măsuri de a crește limitativ numărul de ore, în virtutea principiului descentralizării și subsidiarității.
Doresc să accentuez faptul că elevii care în anul școlar 2020-2021 sunt școlarizați în nivelul primar vor recupera până la finalizarea studiilor liceale în medie între 45% și 65% (în raport cu clasa în care sunt în prezent) din materia pierdută pe parcursul acestui an școlar doar prin stabilirea acestui minimum de zile de școală pentru elevii din România.
Actuala inițiativă legislativă, elaborată după consultări cu organizații ale elevilor, părinților și profesorilor, este un pas mic dintr-o serie de propuneri menite să încurajeze o societate mai echitabilă și mai favorabilă incluziunii, pas esențial pentru ca România să prospere în viitor. Elevii își doresc o durată predictibilă și stabilă pentru acoperirea materiei în condițiile în care programa școlară este stufoasă și extrem de încărcată. Sistemul de învățământ trebuie să fie echitabil, să garanteze că toți copiii își pot dezvolta talentele și își pot atinge potențialul maxim.”
Foto: Facebook.com / Stefan Pălărie