DOCUMENT Un an școlar cu 18 zile mai lung decât actualul, în medie, dar cu durate minime diferite pentru fiecare ciclu școlar, anunțat ca propunere de proiect legislativ de senatorul Ștefan Pălărie. Școlile sau inspectoratele vor putea să prelungească durata cu maximum 15 zile, iar profesorii vor fi plătiți cu „o primă” în această perioadă

4.151 de vizualizări
Ștefan Pălărie / Foto: Facebook.com
Un proiect de lege care prevede alinierea la media europeană cu 180 de zile de școală în loc de 162 câte sunt acum a fost anunțat de senatorul USR-PLUS Ștefan Pălărie, pe Facebook astăzi.
Ce prevede proiectul de lege?

Documentul obținut de Edupedu.ro arată că se va modifica Legea Educației Naționale prin această inițiativă, mai precis Articolul 63 al acesteia. Puteți descarcă de mai jos documentul.

Durata anului școlar va fi aceeași ca până acum, de la 1 septembrie anul actual, până la 31 august anul următor. Structura, adică vacanțele și împărțirea acestora, precum și examenele, vor fi stabilite tot de Ministerul Educației, ca și până acum.

Noutatea ar fi că în fiecare ciclu școlar numărul minim de zile de școală pentru elevi va fi diferit:

  • 175 de zile de școlarizare pentru nivelul primar,
  • 180 de zile pentru nivelul gimnazial
  • 185 de zile pentru nivelul liceal

În prezent doar elevii și copiii din ciclurile preșcolar și primar au cu 5 zile mai puține de școlarizare decât ceilalți elevi, din gimnaziu și liceu, fiindcă au o vacanță în plus în luna octombrie/noiembrie.

O altă noutate ar fi introducerea posibilității prelungirii duratei anului școlar de către Consiliul de Administrației al școlilor, iar în aceste zile cadrele didactice vor fi plătite cu o „primă”:

„Consiliile de administrație ale unităților de învățământ sau inspectoratele școlare pot decide suplimentarea numărului minim de zile stabilit la alin. (3) cu un maximum de 5 zile pentru nivelul primar, 10 zile pentru nivelul gimnazial, respectiv 15 zile pentru nivelul liceal”, prevede documentul.

„În zilele suplimentare prevăzute la alin. (4), cadrele didactice vor beneficia de o primă raportată la numărul de ore efectuate, finanțarea acestora se face din bugetul de stat în limitele costului standard per elev/preșcolar”.

În expunerea de motive autorul precizează că „suplimentarea numărului de zile de școală pentru fiecare nivel de învățământ față de numărul minim de zile stabilit prin prezenta modificare legislativă la dispoziția consiliului de administrație al școlilor sau la decizia inspectoratelor școlare oferă posibilitatea elevilor din școlile cu rezultate slabe sau elevilor din mediile dezavantajate de a reduce decalajele, de a recupera prin ore de consolidare. În acest sens, respectând limitele legale, unitățile școlare sau inspectoratele școlare pot lua măsuri de a crește limitativ numărul de ore, în virtutea principiului descentralizării și subsidiarității”.

Despre primele profesorilor documentul menționează:

„Evident, este importantă oferirea primei pentru cadrele didactice pentru aceste zile suplimentare pentru a stimula școlile cu rezultate slabe sau școlile din mediile dezavantajate pentru a apela la această soluție. Finanțarea primelor acordate pentru orele suplimentare va fi asigurată de la bugetul de stat prin cote defalcate pe TVA în limitele costului standard per elev/preșcolar. Impactul bugetar maximal estimat este de 100 milioane lei pentru perioada septembrie/decembrie 2022 și 250 milioane lei pentru anul fiscal 2023”.

Cum se modifică Legea Educației

Art. 63 ¹. – Structura anului școlar: 

(1) Anul școlar începe în data de 1 septembrie, include două semestre și se finalizează la 31 august din anul calendaristic următor.

(2) Ministerul Educației stabilește, prin ordin al ministrului, structura anului școlar, sesiunile de examene, perioadele de desfășurare a concursurilor, precum și vacanțele școlare în conformitate cu atribuțiile prevăzute de art. 94 alin. (2) lit. r).

(3) Anul școlar are un minimum de 175 de zile de școlarizare pentru nivelul primar, 180 de zile pentru nivelul gimnazial și 185 de zile pentru nivelul liceal.

(4) Consiliile de administrație ale unităților de învățământ sau inspectoratele școlare pot decide suplimentarea numărului minim de zile stabilit la alin. (3) cu un maximum de 5 zile pentru nivelul primar, 10 zile pentru nivelul gimnazial, respectiv 15 zile pentru nivelul liceal. 

(5) În zilele suplimentare prevăzute la alin. (4), cadrele didactice vor beneficia de o primă raportată la numărul de ore efectuate, finanțarea acestora se face din bugetul de stat în limitele costului standard per elev/preșcolar.

(6) În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial, Ministerul Educației elaborează normele metodologice în vederea stabilirii modalității de calcul al valorii primei prevăzute la alin. (5)”.

Descarcă de aici propunerea legislativă care prevede durata anului școlar

Mai jos, postarea integrală a lui Ștefan Pălărie:

„Ultimii zece ani au însemnat o scădere constantă a numărului de zile de școală pentru copiii noștri. Anul școlar 2020-2021 este unul dintre cei mai scurți ani școlari. Acesta are doar 33 de săptămâni de școală, respectiv 162 de zile. Mai mult, România este în top 3 țări cu cele mai puține zile de școală din Europa, însă, paradoxal, țara noastră se află în topul țărilor europene la numărul de disciplinelor de studiu. Sistemul de învățământ preuniversitar trebuie să treacă prin reforme consistente care vizează managementul școlar, calitatea programelor școlare, a resurselor umane și a infrastructurii școlare, însă nu putem neglija faptul că timpul petrecut de copii în spațiu școlar este din ce în ce mai puțin, iar această perioadă a accentuat decalajele între copiii din diverse categorii sociale. Pe termen mediu și lung, menținerea unui număr minim de zile de școală poate să reprezinte modalitatea prin care estompăm decalajele accentuate de situația epidemiologică.

În acest sens, am decis, alături de colegi senatori și deputați, să depun o inițiativă legislativă care să stabilească un număr minim de zile de școală pentru elevii din România, astfel aliniindu-ne la media europeană de 180 de zile de școală. Este un pas necesar pentru a securiza dreptul la educație garantat de Constituție, în special, pentru copiii din mediile defavorizate. Timpul petrecut în spațiul școlar de aceștia poate să reprezinte singura șansă la un viitor decent în România.

Menționez că această inițiativă legislativă este parte dintr-un pachet mai larg de modificări legislative pregătite tocmai pentru a reforma sistemul de învățământ și cuprinde propuneri care vizează: descentralizarea, profesionalizarea și depolitizarea sistemului.

Așadar propunem:

1. Stabilirea unui număr minim de zile de școală prin raportare la nivelul de studiu din învățământul preuniversitar.

2. Suplimentarea numărului de zile de școală pentru fiecare nivel de învățământ față de numărul minim de zile stabilit prin prezenta modificare legislativă la dispoziția consiliului de administrație al școlilor sau la decizia inspectoratelor școlare. Astfel se oferă posibilitatea elevilor din școlile cu rezultate slabe sau elevilor din mediile dezavantajate de a reduce decalajele, de a recupera prin ore de consolidare. În acest sens, respectând limitele legale, unitățile școlare sau inspectoratele școlare pot lua măsuri de a crește limitativ numărul de ore, în virtutea principiului descentralizării și subsidiarității.

Doresc să accentuez faptul că elevii care în anul școlar 2020-2021 sunt școlarizați în nivelul primar vor recupera până la finalizarea studiilor liceale în medie între 45% și 65% (în raport cu clasa în care sunt în prezent) din materia pierdută pe parcursul acestui an școlar doar prin stabilirea acestui minimum de zile de școală pentru elevii din România.

Actuala inițiativă legislativă, elaborată după consultări cu organizații ale elevilor, părinților și profesorilor, este un pas mic dintr-o serie de propuneri menite să încurajeze o societate mai echitabilă și mai favorabilă incluziunii, pas esențial pentru ca România să prospere în viitor. Elevii își doresc o durată predictibilă și stabilă pentru acoperirea materiei în condițiile în care programa școlară este stufoasă și extrem de încărcată. Sistemul de învățământ trebuie să fie echitabil, să garanteze că toți copiii își pot dezvolta talentele și își pot atinge potențialul maxim.”

Foto: Facebook.com / Stefan Pălărie


20 comments
  1. Am citit cu interes până la argumentul legat de recuperarea pierderilor din pandemie în timpul orelor suplimentare din următorii n-șpe ani. Atunci am izbucnit în râs. Adică, să înțelegem că dacă anul acesta elevul de clasa a II-a a pierdut înmulțirea cu 9, o va recupera în clasa a IX-a? După ce a recuperat-o pe cea cu 8 în clasa a VIII-a? Dar dacă vor fi viscole, cursuri suspendate, când se va lua vacanță de vară, în 15 august? Vor pleca părinții în concedii fără copii, pentru că unii gândesc cu picioarele? Dacă vor să ia măsuri cu cap, să reducă numărul elevilor in clase, la max. 16. Și să asigure finanțarea activităților de învățare non-formală. Să bugeteze nu doar cheltuieli decise de politicieni, ci și cheltuieli decise de profesori. Să nu se mai întâlnească școli cu sisteme de monitorizare cumpărate la prețuri astronomice, dar fără hârtie, markere, imprimante, copiatoare, cretă, cartoane duplex, flipchartere, abonamente la diverse aplicații, cărți digitale etc. Degeaba ai sisteme de monitorizare proaste, cumpărate cu sume imense, dacă elevii sunt cate 40 in clasă și nu ajung niciodată la o fișă de lucru sau la o foaie duplex și un marker. Aceea nu este educație, indiferent cât îi țineți în școală să asculte în gura unor profesori experți în magistrocentrism. In definitiv, ce este magistrocentrismul altceva decât o soluție la lipsa resurselor și la lipsa de democrație din școli? Lipsuri atât de profitabile pentru politicieni providențiali ca domnul Pălărie.

  2. Vrem trimestreeeee!!!! Vrem 15sept-15 iunie. Vacanta Craciun 3 sapt, vac Pasti 2 saptamani si vacanta vara 3 luni.

  3. Noi suntem dobitoci ca acceptam ca niste cretini sa ne conduca… Si mai sunt si bine platiti (sigur aia nu merg acasa cu 11oo lei, adica jumatate de norma/salar cat aduce acasa nevasta-mea )… Copii stau acasa online, nu invata mai nimic, eu ca tata nu pot sa-mi fac lucrul nici pe jumatate, dar nu am nici o compensatie de nicaieri. Iar statul cheltuieste bani/elev … Cu banii aia cat cheltuieste statul pentru “educatia” fiuuil meu, as putea plati un 2-3 profesori BUNI, alesi de mine, si ar iesi copilul mult mai educat si pregatit pentru viata si pentru meserie… Sigur nu as angaja profesori de limba latina, de religie, si alte discipline care chiar nu au nici un sens ! Am ajuns dupa un an de “pandemie”, sa am un copil obez, needucat, dezorientat, si cu sistemul imunitar la pamant !! Tot asa inainte fratilor ! Asa se produc “analfabetii functionali”… Nu stiu sa scrie corect, noroc ca-i corecteaza “google-ul”, dar la limba romana avansam, avansam, programa o cere, facem analize sintactice complexe…

  4. Nu am intele de ce postarea mea matematica a fost aprobata, era prea bun calculul?
    Liceu: Pe scurt 52 saptamani anual, 38 sunt scoala (ca sa acopere zilele nelucratoare), daca adaugam 3 minunate saptamani dorite de directiune, nu mai avem cum erectus zilele de concediu !
    In 11 saptamani exista maxim 55 de zile lucratoare (daca mai scadem niste nelucratoare nu mai sunt nici 50… in functie de ani). Pentru elevi raman doar 2, 2 si 7 saptamani pentru vacante… si sauna gratis vara la scoala cat incape

  5. Ce-i prostia asta cu schimbarea Legii Invatamantului? Asta e de schimbat in Romania ca sa mearga lucrurile bine?! Prelungirea anului scolar = mai multe zile de vacanta pe care sa le petreaca cocosati in scaun cu ochii in ecrane? Multumesc, nu. Mai bine afara. Dupa ce au petrecut un an in casa sa se intoarca la 1 septembrie? Un NU hotarat.
    An scolar= 15 septembrie – 15 iunie. Elevii studiosi din Asociatia elevilor pot studia singuri, cum au facut-o pana acum toti copiii, online.

  6. Nu inteleg cum pina acum nu am fost aliniati la standardele EUROPENE vine asta dupa 14 ani si face modificare da sit tari astia de la USSR

  7. Sa luam un exemplu concret liceu.
    185 zile corespund= 37 saptamani la care se adauga zile libere nationale nelucratoare, depinde de an cum pica… sa zice minim 5, adica adaugam 1 saptamana ca in final sa ajungem la 185, =) 38 saptamani. 38 o sa fie numarul de saptamani de scoala.
    La liceu DIRECTORUL , pardon consiliul de administratie adauga 3 saptamani , ajungem la 41. Pe an avem cca 52 saptamani in total, deci raman in total 11 saptamani de vacanta, 2 in iarna, 2 de pasti… sau poate le elimina pe acestea ?
    Dragi elevi vacanta de vara de 7 saptamani va convine ? Sa zice 15 iulie-1 septembrie? Suna minunat!
    Dragi profesori,
    Cred ca urmatoarea decizie de la onoratul minister este reducerea concediilor profesorilor, pentru ca nu vor mai avea CAND sa primeasca concediu ! 11 saptamani = 55 zile, daca mai taiem un Craciu, An nou , Paste, si altele, ajungem la 50 cu bunavointa. Putin mai mult de jumatate din concediul legal actual . Trebuie micsorate concediile, ma gandesc ca nu vor inventa la minister o modalitate de a mari numarul de zile/saptamani dintr-un an.
    Nu ies la calcul concediile nici fara cele 3 saptamani. Dupa un calcul simplu 14 saptamani inseamna 70 de zile, dar o parte sunt nationale nelucratoare… depinde de an daca sunt sambata sau duminica.
    Oamenii astia cred ca nu au promovat la inmultiri si impartiri, chiar doresc sa “conduca” invatamantul? Unde, suntem ? Suntem deja pe marginea prapastiei, mergem inainte ?

    1. Daca o sa avem concediu cum au ceilalti bugetari atunci se ne dubleze salariile. Noi suntem restrictionati sa ne luam concediu cand dorim. Daca obosim dupa 2 luni de scoala nu putem avea concediu, cum isi pot lua altii, trebuie sa asteptam vacanta. Plus ca avem si cele mai mici salarii. Si sa iesim si mai devreme la pensie, cum ies altii la 45 de ani.
      Noi nu putem sa ne luam concediu cand vrem!!! Deci suntem privati de un drept iar cand altii sunt in situatia noastra primesc beneficii. Dreptul nostru era ca aveam un concediu mai mare cu 20 de zile. Asteptam pozitia sindicatelor!!!!!

  8. Bună ziua, dacă copii încep școala la data de 01.09. și o termină la data de 31.08 al anului următor, unde mai este vacanța de vară???? În această vacanță copii se odihnesc și se relaxează. Se pregătesc pentru următorul an școlar. Dacă programa este la fel de încărcată ca până acum, când vor putea să se odihnească și să facă față noului an școlar, având în vedere că materiile sunt foarte multe și sunt obligați să învețe absolut tot, nu doar materiile pentru care au înclinații???

    1. Anul scolar nu este totuna cu anul de studiu al elevului. Si acum tot la 1 sept.se termina. Noi, profesorii, incepem mereu scoala la 1 sept. Avem elevi cu situatii neincheiate, corijari, pregatim clasele, manualele, facem curatenie, vopsim pereti, banci. Pana pe 15 septembrie. Copiii au vacanta

  9. Ca asa are chef Usr -ul lui Plarie votat de nici 15%din 6 milioanae de votanti .Eiii,cat tupeu au ! Sa stea ei vara sa faca ore in clase fara aer conditionat ,cu 40 grade afara …da,trebuie sa imitam tot din UE ,mai putin salariile! Marsh acasa politrucilor!!!!Alegeri anticipate!

  10. Mă îndoiesc că mai mult petrecut în spațiul școlar reprezintă singura șansă a copiilor defavorizați la un viitor decent. Să ne gândim de ce îi numim defavoruzați. Uitându-mă la elevii mei, mai multe zile de școală nu le-ar folosi deloc celor care lipsesc atunci când încep muncile agricole, care au părinții plecați, divorțați, etc.
    Oricât am vrea, egalitatea de șanse nu duce la egalitate de rezultate ( presupunând că școala singură ar putea oferi egalitate de șanse copiilor). E utopic. Dacă eu am bani mai mulți și îmi plimb copilul prin lume, îi deschid mintea, copilul meu va avea mai multe șanse în viață decât cel care iese din sat de două ori pe an.
    Avem o lună de vacanță, nu facem ore online ca să nu adâncim decalajele; adică dacă nu îi putem face pe toți deștepți, îi facem pe toți proști. Doar că în vacanța asta forțată unii copii continuă să se instruiască, formal sau informal, iar defavorizații rămân defavorizați.
    Mai multe zile de școală nu înseamnă nimic în lipsa altor măsuri. Nu știu care ar fi acele măsuri într-o Românie săracă, coruptă, necivilizați ( într-o măsură prea mare).

  11. Nu știu cine este acest Paralie, dar dacă ar avea copii și ar sta cu ei la orele online ar constata că foarte mulți elevi nu sunt interesați de școală. Dacă în forma actuală când platformele sunt urmărite cei mai mulți elevi, refuză să participe la ore sau intră pe platformă dar se joacă jocuri în oră nu cred că vor prelungirea anului școlar. Iar când sunt fizic prezenți la școală mulți elevi chiulesc de la ore.

  12. Lungim anul scolar dar eu tot cu materiale platite de mine lucrez la clasă, inclusiv cd player.Tot cu markerul în buzunar vin pt ca altfel scriu cu degetul.Si parca vad ca o sa plătim din buzunarul nostru aerul condiționat asa cum pe timp de pandemie am fost lăsați să ne descurcăm cu teste platite de noi,dezinfectanti,măști.Iar puneti presiune pe noi.M-am săturat de atâtea genii care vor beneficii pe sacrificiul nostru.

    1. Cine imi cumpar laptop nou? Acum merge greu, nu tine bateria, se incalzeste, face zgomot?
      Sindicatele unde se ascund?!

      1. Confirm. Nu-mi mai tine bateria telefonului pentru care nici rata de 2 ani n-am terminat-o de platit. Am predat de pe el. Am luat ceva mai bun, cu memorie mai mare. Am corectat teme pana mi-a venit acru. Cine ne plateste aceste cheltuieli???

  13. Toate prostiile astea sunt ca sa nu ne mai uitam la ce fac ei,politicienii.Sa avem alte probleme si necazuri pe cap.Cum ziceau romanii?Divide si cucerește. Nu?
    Unde esti tu Țepeș Doame!Cine va mai votează e prost cu diplomă. Din temelii ,tot schimbăm!Sa vina alții care nu au mai fost.Mie mi-a ajuns!Numai ticăloșii de ani și ani de zile.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Psihologul Ioana Podină, despre introducerea camerelor audio-video în școli: Anxietatea poate crește în rândul elevilor când știu că sunt supravegheați, mai ales în momentele de evaluare. Există și riscul ca unele persoane care vor să fie în centrul atenției să se comporte paradoxal

Psihologul Ioana Podină este de părere că „introducerea camerelor de supraveghere în școli poate schimba modul în care elevii și profesorii interacționează”, după cum a transmis pentru Edupedu.ro. „Anxietatea poate…
Vezi articolul