Comisia Europeană pregătește o recomandare pentru folosirea dovezilor științifice în politicile publice. Mesajul transmis de patru comisari, incluziv vicepreședinta CE Roxana Mînzatu: Dezinformarea erodează încrederea în știință, în educație cunoașterea trebuie construită pe dovezi

„Sistemele educaționale trebuie să rămână locuri unde cunoașterea este construită pe dovezi, dezbaterea este încurajată, tinerii sunt pregătiți să gândească independent”, arată patru membri ai Comisiei Europene, inclusiv vicepreședintele Roxana Mînzatu, într-un mesaj transmis astăzi, 20 mai, de ZIua Internațională a Libertății Academice. Ei menționează două inițiative ale CE pentru protejarea rolului central al științei și cercetării în societatea europeană și în democrație.

• Apelul este transmis de vicepreședinții executivi ai CE Roxana Mînzatu și Henna Maria Virkkunen, precum ș comisarii Michael McGrath (democrație, justiție, stat de drept) și Ekaterina Zaharieva (responsabilă, între altele, cu cercetarea și inovarea).

Cei patru arată, în mesajul lor, că Executivul european pregătește o recomandare pentru a susține dovezile științifice și utilizarea lor în elaborarea politicilor publice.

În același timp, ele precizează că ERA Act (lege europeană cu privire la Spațiul European de Cercetare), pe care Comisia îl dorește adoptat anul acesta, va introduce măsuri suplimentare de asigurare a libertății cercetării științifice. „Aceasta va garanta că cercetarea rămâne independentă și că nicio agendă politică nu poate dicta adevărul. Va garanta colaborarea deschisă, va proteja independența intelectuală, va întări Europa ca lider global în știința liberă, etică și condusă de excelență”, arată mesajul citat.

Mesajul începe prin a sublinia principalele amenințări la adresa libertății academice la nivel glboal: această libertate, „dreptul de a pune întrebări, de a descoperi, de a preda, învăța, dezbate fără frica de cenzură, de intimidare sau de interferențe nejustificate este sub presiune crescândă. Dezinformarea și suprimarea dezacordului intelectual erodează încrederea în știință, iar savanții din lumea întreagă  se confruntă cu amenințări tot mai mari”. 

• Limitarea libertății academice, arată comisarii europeni, face ca „societățile să piardă accesul la cunoaștere independentă, gândirea critică slăbește, inovația are de suferit, iar dezbaterea democratică devine mai săracă și mai puțin informată”.

Iar apelul transmite că, în fața acestor amenințări, răspunsul UE „este clar: mereu vom apăra libertatea academică, piatră de temelie a societății democratice”. Iar comisarii spun că riscurile existente – atacurile la adresa autonomiei universitare, politizarea cercetării, faptul că membri ai corpului academic sunt vizați pentru părerile lor – reprezintă amenințări serioase pe care „UE le va confrunta direct, sprijinindu-i pe savanții aflați în situații de risc, promovând colaborarea științifică deschisă, promovând medii în care cercetarea să se dezvolte fără interferențe necuvenite”.

Context

În România, în domeniul educației, lipsa datelor în fundamentarea deciziilor publice s-a văzut cel mai bine, în felul cum măsurile de austeritate au fost introduse, anul trecut, fără niciun fel de argumente științifice, sub un ministru care, la nivel discursiv, a militat pentru folosirea datelor în decizii și combaterea pseudoștiinței.

În ceea ce privește libertatea academică, aceasta a fost discutată în ultimii ani în special din perspectiva relației cu politicul, de la subfinanțarea cercetării și constrângerile bugetare pentru universități la problema rectorilor-parlamentari și protejarea plagiatorilor – vezi, între altele, pe această temă:

• România este printre statele UE care „au un nivel de libertate academică sub medie”, arată un raport al France Universités, o asociație care reunește președinți de universități și instituții de învățământ superior

• Politicul pune presiune pe libertatea academică din România, atrage atenția un raport realizat pentru Parlamentul European, ce dă drept exemplu problema mandatelor rectorilor, cea a protejării plagiatorilor și subfinanțarea cercetării

• România, printre ultimele țări din Europa în ceea ce privește autonomia organizațională a universităților, dar înregistrează un scor mediu sau ridicat în privința autonomiei financiare, academice și de personal – raport comparativ ce ia în calcul în premieră învățământul superior românesc

Foto: © Akeksandr Berdyugin | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.