Un angajat cu facultate și master ar trebui să câștige minimum 5.000 lei, prevede un proiect de ierarhizare a salariilor și în mediul privat, în funcție de studii, adoptat tacit de Senat

Salariul mediu în învăţământ

Salariul mediu în învăţământ

Salarizarea pe bază de grilă și pentru sistemul privat, în funcție de studii, a fost adoptată tacit de Senat. Un proiect de lege care prevede stabilirea unei ierarhii a salariilor în funcție de studiile absolvite de către angajați poate fi considerat adoptat tacit, în condiţiile în care nu a fost dezbătut în Plen, iar termenul de vot a fost depăşit, potrivit Digi24.ro. Președintele Asociației Analiștilor Financiar Bancari susține că „mediul de afaceri este amenințat de o bombă cu ceas” prin acest proiect. Camera decizională este cea a Deputaților.

Proiectul de lege introduce pentru toți angajații din economia națională, coeficienți de raportare la salariul minim, pe 11 categorii de pregătire și studii. Cel mai mic este 1, pentru muncitori necalificați, apoi continuă cu 1,2 pentru muncitori calificați și ajunge până la un maximum de 2,8 pentru studii studii superioare de lungă durată cu doctorat în domeniu. 

Legea prevede că “în vederea asigurării echilibrării sistemului de salarizare între sectorul bugetar și mediul economic concurențial, pentru sectoarele pentru care nu au fost încheiate contracte colective de muncă aplicabile la nivelul întregului sector de activitate, prin prezenta lege se stabilesc coeficienții minimali de ierarhizare salarială”.

În expunerea de motive, parlamentarii au notat că “la elaborarea legii s-a avut în vedere rolul statului, de garantare a unor forme de protecție minimă a venitului/salariului și motivare a muncii”.

Potrivit inițiativei legislative, legea “garantează dreptul tuturor salariaților la plata unui salariu de bază minim”. 

Aceasta prevede: “Cuantumul salariului de bază minim se stabilește prin aplicarea unui coeficient raportat la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Guvernului, potrivit legii”.

Termenul de adoptare tacită a fost de 45 de zile şi s-a calculat de la data de 4 septembrie. Potrivit fişei actului normativ, termenul s-a împlinit la data de 18 octombrie.

Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social şi Comisia pentru muncă au dat raport favorabil acestei iniţiative legislative. Comisia buget – finanţe şi cea pentru drepturile omului s-au opus însă.

Președintele AAFBR Iancu Guda scrie pe pagina sa de Facebook că „mediul de afaceri este amenințat de o bombă”. Iată comentariul său:

„În cazul în care ati ratat … mediul de afaceri este amenintat de o bomba cu ceas. Un proiect de lege care prevede stabilirea unei ierarhii a salariilor în funcție de studiile absolvite de către angajați poate fi considerat adoptat tacit, în condiţiile în care nu a fost dezbătut în Plen, iar termenul de vot a fost depăşit.

Pe scurt, se impune o grila de salarizare minima in functie de studiile angajatilor. Spre exemplu, un angajat cu studii superioare + master trebuie sa castige 2,5 x salariul minim, adica MINIM 5.000 RON brut. Din ce cunosc, suntem singura tara din lume care impune salariul minim in functie de nivelul de calificare al angajatilor. Conceptul este aberant, calificarea angajatilor fiind rasplatita in functie de cerere / oferta si capacitatea de a dovedi ca in spatele unei hartii (diplome facultate) exista competente reale! Conceptul de “salariul minim” NU are legatura cu nivelul de calificare al angajatilor.

În orice caz, lasand conceptele filozofice si economice, realitatea este că această lege o să arunce în aer foarte multe afaceri, companii mici și medii care nu au posibilitatea să suporte aceste costuri. Deja presiunea salariilor in mediul privat este enorma, costurile cu personalul ajungand la 15% in total cheltuieli, dublu fata de acum un deceniu. Mediul de afaceri nu are capacitatea de a sustine toate aceste majorari ale salariului minim, in conditiile in care ponderea acestuia in salariul mediu din economie a crescut de la 27% (2008) la 45% (2018), cea mai ridicata din UE. Toate aceste majorari din pix si foarte agresive nu fac decat sa incurajeze economia subterana, sa creasca insolventele in randul companiilor si sa descurajeze antreprenoriatul.”

FOTO: pexels.com

 

Exit mobile version