Un studiu care „rescrie istoria ceratopsienilor, dinozauri cu coarne aparținând Cretacicului târziu”, studiu care a fost publicat miercuri de revista Nature, are printre co-autori pe Zoltan Csiki-Sava, cercetător și cadru didactic al Universității din București, anunță instituția într-un comunicat de presă. Studiul s-a bazat pe fosile care au provenit, între altele, din Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, administrat de UB.
Potrivit comunicatului, echipa de cercetători a fost coordonată de profesoara Susannah Maidment de la Natural History Museum din Londra și a inclus specialiști din Marea Britanie, Ungaria, Germania și România. Din partea UB a participat Zoltan Csiki-Sava, conferențiar la Facultatea de Geologie și Geofizică a universității românești. El reprezintă, totodată, Departamentul de Paleontologie al Institutului de Geografie și Științe ale Pământului ale Universității Eötvös Loránd din Budapesta.
UB arată că studiul intitulat „A hidden diversity of ceratopsian dinosaurs in Late Cretaceous Europe” „corectează o idee veche de peste un secol, conform căreia ceratopsienii, dinozauri cunoscuți pentru trăsăturile lor craniene distinctive, nu ar fi ajuns niciodată în Europa. Noile investigații indică faptul că fauna cretacică europeană era mult mai diversă decât s-a considerat, iar fosilele din România și Ungaria oferă dovezi că dinozaurii ceratopsieni erau prezenți în regiune și au produs aici adaptări distinctive. Aceste concluzii deschid o nouă perspectivă asupra modului în care continentul european a funcționat în trecutul geologic ca spațiu de evoluție și interconectare pentru diferite grupe de dinozauri.”
Potrivit lui Zoltan Csiki-Sava, citat în comunicat:
- „Aceste rezultate schimbă fundamental modul în care înțelegem evoluția faunei cretacice din Europa. Fosilele descoperite, inclusiv cele de pe teritoriul Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, arată că dinozaurii ceratopsieni nu doar au ajuns pe fostul arhipelag european, ci au și evoluat aici forme proprii, adaptate mediului insular. Studiile noastre arată că unele fosile considerate în trecut drept rhabdodontide – un grup recunoscut ca fiind endemic european – aparțin, de fapt, unor «dinozauri cu coarne» atipici , iar Europa ar fi putut reprezenta chiar un coridor important în dispersia acestor animale între Asia și America de Nord”.
UB precizează că, pe baza materialelor fosile din Formațiunea din Sînpetru, situată în sudul Bazinului Hațeg, cercetătorii au definit un nou gen de dinozaur, Ferenceratops shqiperorum, o specie de ceratopsian primitiv. Numele „onorează contribuția baronului Franz (Ferenc) Nopcsa, pionier al cercetărilor paleontologice din Țara Hațegului și unul dintre cei mai influenți paleontologi ai începutului de secol XX”, precizează UB.
Potrivit comunicatului UB:
- „Rezultatele studiului fosilelor din România vin să completeze date oferite de recente descoperiri importante din Cretacicul superior din Ungaria, unde au fost identificate elemente craniene, mult mai complete decât cele cunoscute anterior, aparținând speciei Ajkaceratops kozmai, un „dinozaur cu coarne” cu afinități contestate până de curând. Nou-descoperitele resturi de craniu confirmă fără echivoc și apartenența acestei specii la grupul ceratopsienilor.
- Interpretarea descoperirilor din România și Ungaria confirmă atât importanța colaborării internaționale în cercetarea paleontologică, cât și rolul esențial al teritoriului Țării Hațegului în reconstituirea evoluției faunei cretacice europene. Acest studiu deschide noi direcții de investigație și consolidează poziția Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, parte din patrimoniul administrat de Universitatea din București, ca reper științific la nivel global. Importanța acestei descoperiri este amplificată de faptul că inclusiv unele materiale atribuite anterior dinozaurului erbivor Zalmoxes prezintă trăsături ceratopsiene, ceea ce sugerează că identitatea și diversitatea dinozaurilor erbivori din Bazinul Hațeg vor trebui substanțial reconsiderate.”