Violeta Estrella Bontilă, directoarea Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara, a declarat pentru Libertatea că admiterea suplimentară la liceu, prevăzută să se aplice pentru prima dată în 2027, nu ar trebui introdusă în forma actuală și că speră ca prevederile din lege să fie amânate sau chiar abrogate. Directoarea susține păstrarea Evaluării Naționale, dar cu modificări care să permită o evaluare mai corectă a aptitudinilor elevilor, iar dacă examenul separat va fi totuși organizat, cere reguli clare, camere audio-video, proceduri transparente de corectare și contestații, și excluderea din comisii a cadrelor didactice care pregătesc candidați.
- Edupedu.ro a scris despre regulile pe care MEC le-a pus în consultare pentru acest examen și a avertizat că ele favorizează corupția.
- Admiterea suplimentară, așa cum e prevăzută de Legea 198/2023 și de proiectul de metodologie pus în consultare publică pe 14 august 2026, dă liceelor opțiunea, nu obligația, de a organiza propriul concurs de admitere pentru maximum 50% din locurile disponibile, în completarea Evaluării Naționale, care rămâne criteriul unic pentru restul locurilor. Concursul s-ar desfășura după Evaluarea Națională și ar cuprinde două probe, la discipline stabilite pe profiluri, mate-info (matematică, informatică și TIC, fizică), științe ale naturii (biologie, chimie, fizică), filologie (limba și literatura română, o limbă modernă, elemente de limbă latină) și științe sociale (geografie, educație socială, istorie), cu subiecte unice, elaborate la nivel național de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare. Organizarea propriu-zisă, ponderea dintre cele două probe și, potrivit criticilor formulate de directori de licee, o parte din regulile de corectare și supraveghere rămân, însă, la latitudinea fiecărui liceu. Fiecare liceu care alege să organizeze concurs trebuie să anunțe disciplinele și criteriile până pe 1 octombrie 2026, iar măsura urmează să se aplice pentru prima dată la admiterea din 2027, adică elevilor care intră, chiar în această toamnă, în clasa a VIII-a.
„Nu am o părere bună deloc. Pentru că se pot crea inegalități între elevi. În primul rând, vorbim despre copiii din rural, apoi despre cei din urbanul mic și despre cei din urbanul mare. Și nu mă refer neapărat la meditații. Mă refer la copiii care au acces la educație așa cum trebuie și alții care, poate, nu au un acces la educație așa cum trebuie. Știm foarte bine că în rural sunt probleme foarte mari cu cadrele didactice calificate”, a declarat Bontilă pentru Libertatea.
Lipsa de reguli clare: „Nu se specifică nici cine corectează, nici cine supraveghează”
Deși subiectele ar urma să fie elaborate de Ministerul Educației, responsabilitatea organizării examenului ajunge la licee, iar metodologia nu stabilește suficient de clar toate procedurile, susține directoarea. „În metodologie nu se specifică nici cine corectează, nici cine supraveghează, nici ce se întâmplă cu contestațiile. Nu mai spun că nu se vorbește nicăieri în această lege despre existența camerelor de supraveghere. Eu consider că este obligatoriu să existe camere de înregistrare audio-video. Și în timpul examenului, și pentru corectori.”
„Nu-mi imaginez ce se poate întâmpla într-o sală de clasă unde nimeni nu știe ce se întâmplă acolo. Un elev poate să copieze, alt profesor poate să avantajeze pe cineva”, a mai spus Bontilă, adăugând că lipsa acestor prevederi poate genera suspiciuni chiar și atunci când examenul este organizat corect.
Despre riscul creșterii pieței meditațiilor, directoarea are o nuanță: „Este adevărat că se poate crea o industrie mai mare a meditațiilor. Dar, atenție! Am observat că nu profesorii sunt cei care doresc să dea meditații, ci sunt solicitați mereu să-i ajute pe copii. Va crește presiunea pe profesori pentru meditații din partea părinților, să nu fie cu supărare, pentru că fiecare își dorește pentru copilul lui să reușească, iar oamenii fac tot ce este posibil pentru asta.”
„Ori dăm o singură admitere la liceu, ori rămânem pe Evaluarea Națională”
Bontilă consideră că forma actuală a legii combină două sisteme fără să rezolve problemele niciuneia: „Domnule, ori dăm o admitere în liceu, ca pe vremuri, să spunem așa, ori rămânem pe Evaluarea Națională. E o struțo-cămilă pe care ne-au livrat-o.”
Directoarea nu susține însă că actuala Evaluare Națională este perfectă, ci consideră că sistemul trebuie modificat, în special pentru a ține cont mai bine de aptitudinile elevilor: „Eu aș rămâne pe Evaluarea Națională, foarte clar. Acolo aș umbla.” Bontilă atrage atenția că rezultatele la Limba română și matematică nu surprind întotdeauna aptitudinile elevului: „La Evaluarea Națională sunt doar două materii, română și matematică. Nu spun că ar trebui neapărat introdusă o materie în plus, dar dacă vrei să te duci, să spunem, la Științele naturii, de ce ești evaluat din română și matematică?”
Directoarea dă exemplul elevilor cu aptitudini pentru profilurile reale, care pot ajunge la specializări umaniste din cauza notei obținute la Limba română: „Să zicem că dorești să accesezi un profil real, dar ai nota mai mică la română. Consecința? Culmea, această notă mică obținută la română te trimite la uman, deși tu nu ești pentru profil umanist. Aici trebuie umblat, la pondere. Dacă elevul are o predilecție spre materiile reale, să conteze, să aibă o pondere mai mare nota de la matematică.”
„Pe noi s-ar putea să nu ne avantajeze această admitere suplimentară. Dimpotrivă!”
În cazul Colegiului „C.D. Loga”, directoarea spune că legea ar putea să nu aducă niciun beneficiu: „Eu am discutat cu câțiva colegi, am dezbătut și am ajuns la concluzia că nu ne avantajează absolut deloc sau în mod special. O să vă explic de ce: un elev care susține doar Evaluarea Națională poate să-și pună mai multe opțiuni și noi putem fi prima opțiune. Dar, în același timp, are și o marjă de siguranță, pentru că alege și alte opțiuni. În cazul admiterii separate, însă, lucrurile s-ar putea schimba. S-ar putea ca un copil să spună: «Nu mă simt suficient de bine pregătit să merg la Loga». Și va renunța la noi. Prin urmare, nu văd de ce ne-ar avantaja în mod special această lege.”
În opinia directoarei, dacă ar exista o admitere separată, ar trebui să fie una generală, pentru toți elevii: „Poate ne-ar avantaja să se dea o admitere pentru 100% dintre locurile disponibile. Dacă nu, să se rămână pe Evaluarea Națională, dar, bineînțeles, modificată.”
Cu privire la aplicarea prevederilor privind admiterea suplimentară, Bontilă speră ca acestea să fie amânate sau chiar eliminate: „Sper din tot sufletul să nu rămână în picioare și să se proroge sau chiar să se abroge. Iar apoi să se vină cu o dezbatere reală. Nu să ne facem că dezbatem.”
Un val mai larg de critici și proiecte de lege în Parlament
Declarația Violetei Bontilă se adaugă unui val mai amplu de critici venite din partea directorilor de licee de top față de admiterea suplimentară, prevăzută de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și pusă în consultare publică, sub formă de metodologie și calendar, de Ministerul Educației și Cercetării pe 14 august 2026. Trei proiecte de lege au fost depuse în Parlament pe 19 august 2026 pentru amânarea sau abrogarea acestei prevederi: un proiect al USR, inițiat de deputata Corina Atanasiu care cere abrogarea completă, un proiect al PNL, inițiat de Raluca Turcan, care propune amânarea cu 4 ani, și un proiect al PSD, inițiat de deputatul Mihai Ghigiu, care propune amânarea cu 2 ani.
Citește și: