Directoarele a trei colegii din Capitală critică examenul separat pe care liceele îl vor putea organiza pentru admiterea în clasa a IX-a. Ionela Neagoe, directoarea Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din București, spune că liceul nu va organiza examenul, iar Liliana Zaschievici, directoarea Colegiului Național „Mihai Viteazul”, spune că „probabil nu” îl va organiza, potrivit declarațiilor acordate HotNews. Dana Bobocea, directoarea Colegiului Național „Grigore Moisil”, consideră că un examen în plus ar pune presiune pe elevi.
Pozițiile celor trei directoare vin în plină controversă privind admiterea la liceu din 2027, după ce Ministerul Educației și Cercetării a pus în consultare publică, pe 14 august, metodologia și calendarul care permit liceelor să organizeze propriul concurs pentru maximum 50% dintre locuri, după Evaluarea Națională. Edupedu.ro a arătat că, în forma pusă în dezbatere, examenul este prevăzut fără supraveghere video, fără anonimizarea lucrărilor înainte de corectare, cu posibilitatea ca aceiași profesori să participe la soluționarea contestațiilor și cu comisii în care pot intra inclusiv foști diriginți ai candidaților sau rude ale acestora. Documentele sunt încă proiecte și pot fi modificate înainte de adoptare.
Ionela Neagoe, directoarea Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din București, spune că instituția pe care o conduce nu va organiza concursul separat de admitere dacă acesta va rămâne în forma actuală.
„Nu e normal să supui un copil la atâtea examene”, spune Ionela Neagoe, care argumentează că elevii ar trebui să se pregătească pentru alte discipline, pe lângă cele de la Evaluarea Națională.
Directoarea califică presiunea asupra elevilor drept „mult prea mult” și spune că introducerea examenului riscă să amplifice și fenomenul meditațiilor.
„Asta e o nebunie existențială. Nu știm ce să facem și ne complicăm existența”, spune Ionela Neagoe, potrivit HotNews.
Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” a avut în această vară a doua cea mai mare ultimă medie de admitere din țară, la sesiunea de Bacalaureat din iunie-iulie.
Și Liliana Zaschievici, directoarea Colegiului Național „Mihai Viteazul” din București, critică formula propusă de Ministerul Educației și spune că instituția pe care o conduce „probabil nu” va organiza concursul în 2027.
„Așa cum se dorește a fi aplicată, nu folosește nimănui, după părerea mea. Este o nouă examinare fără niciun sens. E o struțo-cămilă”, spune directoarea.
În opinia acesteia, problema ar trebui abordată prin regândirea Evaluării Naționale, nu prin introducerea unui al doilea examen. Zaschievici atrage însă atenția că actuala Evaluare Națională, cu probe doar la Limba și literatura română și Matematică, nu permite o diferențiere suficientă în funcție de profilul liceal ales de elev.
Directoarea critică și momentul în care sunt schimbate regulile pentru actualii elevi de clasa a VIII-a.
„În mod normal ar trebui ca la început de ciclu un elev să știe cum o să dea examenul pentru ciclul următor”, spune Liliana Zaschievici.
„Nu mi se pare regulă să anunți anul ăsta că în anul viitor se va da admitere”, continuă directoarea, care susține că elevii ar trebui să știe încă de la intrarea în clasa a V-a după ce reguli vor încheia ciclul gimnazial.
Dana Bobocea, directoarea Colegiului Național „Grigore Moisil”, spune, la rândul său, că nu consideră oportun noul concurs: „Nu mi se pare o idee foarte bună. Din perspectiva copilului, în primul rând”, spune aceasta.
Directoarea atrage atenția că, în funcție de specializarea aleasă, elevii ar trebui să se pregătească pentru discipline suplimentare față de Limba română și Matematică.
La Științe ale Naturii, de exemplu, concursul ar putea presupune discipline precum Fizică, Chimie sau Biologie, care nu sunt evaluate la Evaluarea Națională.
„Deci copilul clar trebuie să învețe pentru performanță, pentru un concurs, alte două discipline pe lângă română și matematică”, spune Dana Bobocea.
Directoarea propune ca alternativă modificarea Evaluării Naționale astfel încât notele să aibă ponderi diferite în funcție de profilul pentru care optează elevul. Pentru profilul real ar putea cântări mai mult nota la Matematică, iar pentru profilul umanist nota la Limba română.
Bobocea avertizează și asupra unui alt risc, dacă fiecare liceu ar ajunge să își construiască propriile subiecte. În opinia sa, acestea s-ar putea regăsi ulterior în auxiliare realizate de profesorii implicați.
„Dăm naștere la niște lucruri care nu sunt chiar corecte”, spune directoarea. Ea susține, din acest motiv, realizarea subiectelor la nivel național.
Concursul separat este prevăzut în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, adoptată în mandatul Ligiei Deca, și ar urma să fie aplicat pentru prima dată la admiterea din 2027.
Potrivit proiectului de metodologie pus în consultare de Ministerul Educației, liceele ar putea organiza concursul pentru maximum 50% dintre locurile disponibile. Decizia organizării sau nu a concursului aparține fiecărui liceu.
Edupedu.ro a semnalat, după analizarea proiectului, că aceeași instituție care își selectează candidații ar urma să aibă atribuții în organizarea concursului, corectarea lucrărilor, calcularea mediilor și soluționarea contestațiilor. Proiectul nu prevede supraveghere video și nici anonimizarea lucrărilor înaintea corectării.
Fostul ministru al Educației Mircea Miclea a cerut, într-un interviu acordat Edupedu.ro, retragerea de urgență a proiectului de ordin și amânarea aplicării prevederii din lege.
Miclea a caracterizat demersul Ministerului drept transformarea unei „prostii potențiale într-o prostie reală” și a susținut că soluția imediată este retragerea proiectului, urmată, dacă este necesar, de prorogarea prin lege a articolului privind admiterea separată.
Fostul ministru a criticat și reacția partidelor care cer acum modificarea legii, amintind că PSD, PNL și USR au votat Legea învățământului preuniversitar din 2023 care conține prevederea privind concursul separat.
Profesorul Ovidiu Șontea susține, într-un articol de opinie publicat de Edupedu.ro, că introducerea unui nou examen este „o falsă soluție” și propune regândirea structurii și formei subiectelor de la Evaluarea Națională.
El pornește de la problema diferenței dintre competențele prevăzute de programa de gimnaziu și ceea ce măsoară efectiv actuala Evaluare Națională, despre care spune că a rămas bazată pe „subiecte-șablon”.
Federația Națională a Părinților Edupart a cerut „retragerea imediată” a proiectului Ministerului și păstrarea Evaluării Naționale ca unic criteriu național de selecție. Organizația avertizează că formula propusă poate favoriza „practici clientelare și dublul standard” în sistem.
Salvați Copiii România a cerut, la rândul său, renunțarea la concursurile proprii ale liceelor și menținerea repartizării computerizate, cu excepția probelor de aptitudini pentru filiera vocațională.
Organizația avertizează că examenele suplimentare pot crește meditațiile și inechitatea și că, potrivit calendarului propus, un elev ar putea ajunge să susțină alte două examene la numai opt zile după publicarea rezultatelor finale de la Evaluarea Națională.
World Vision România a cerut Ministerului o fundamentare bazată pe date înaintea introducerii concursurilor, consultarea elevilor și părinților și garanții că venitul familiei nu va limita accesul la liceele căutate. Organizația avertizează că selecția suplimentară riscă să accentueze diferențele dintre elevii care au acces la resurse educaționale și cei care nu au.
Premierul Ilie Bolojan a declarat pe 19 august că a discutat cu ministrul Educației, Mihai Dimian, despre proiectul privind examenele organizate de licee. Premierul a spus că, dacă sistemul nu este bine organizat, există riscul să fie afectate și mai mult lucruri care „nici așa nu sunt în perfectă stare” în educație.
La doar câteva zile după lansarea proiectului în consultare, ministrul Educației, Mihai Dimian, a anunțat că admiterea separată din 2027 ar putea fi amânată.
„Cred că se poate constitui o majoritate în Parlament pentru prorogare”, a transmis ministrul, după discuții cu parlamentari din mai multe partide.
În Parlament sunt deja trei variante: amânare cu 4 ani, cu 2 ani sau eliminare
Controversa a ajuns între timp în Parlament, unde au fost depuse într-o singură zi trei inițiative diferite.
Deputata PNL Raluca Turcan a inițiat un proiect pentru amânarea cu patru ani a aplicării concursului separat, despre care a declarat pentru Edupedu.ro că ar urma să intre la vot în sesiunea extraordinară a Parlamentului.
Social-democratul Mihai Ghigiu, președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, a depus un alt proiect, care propune amânarea cu doi ani. Argumentul său este că astfel regulile nu sunt schimbate pentru copiii aflați deja în gimnaziu, iar sistemul câștigă timp pentru dezbatere.
USR propune eliminarea completă din lege a admiterii paralele. Proiectul a fost inițiat de deputata Corina Atanasiu, iar președintele Comisiei pentru învățământ din Senat, Ștefan Pălărie, a declarat pentru Edupedu.ro că partidul susține abrogarea prevederii.
Și AUR a cerut modificarea proiectului, inclusiv introducerea supravegherii audio-video, anonimizarea lucrărilor, reguli privind conflictele de interese și evaluatori diferiți la contestații. Formațiunea susține însă că admiterea ar trebui să rămână bazată pe Evaluarea Națională și că, dacă aceasta nu măsoară suficient de bine competențele elevilor, ar trebui îmbunătățit examenul național.
16 comments
În România există această mentalitate bolnavă și comunistoidă unde trebuie favorizat ăla care nu face nimic.
Da, trebuie examene dure de admitere dacă vrem să (mai) avem școli de elită.
Am văzut și eu cum mulți copii cu rezultate impresionante la concursuri au fost pur și simplu umiliți și demoralizați pentru că la „ievaluare” au luat note mai mici decât putorile claselor care, sărăcuții, nu au produs absolut nimic decât o mediocritate jenantă, DAAAAR, această mediocritate a fost mai în ton cu linia evaluării. Au știut să zică mai bine balivernele de la română astfel că, olimpicul nostru la informatică–știți, acela care mâine-poimâine contribuie la schimbarea lumii cu programarea lui sau cu mai știu eu ce AI–ajunge să pice sub Ghiță care, săracul, nu face două parale dar a bălmăjit acolo cu poeziile și caii verzi pe pereți.
Da, examenele trebuie să existe la școlile de elită.
Pentru a avea un sistem corect, eu aș merge și mai departe și aș propune ca la acele școli de elită, admiterea să fie făcută doar în baza examenelor proprii, iar la restul școlilor de masă, sigur, să se aplice acea evaluare generală.
in primul rand, chiar daca aceste discutii exista din 2023, noi-muritorii de rand, parintii si elevii, nu am stiut de existenta acestei variante ce urmeaza a fi implementata.Nu a fost mediatizata. Nu doar ca nu am stiut,dar-ca exemplu concret- copilul meu care a trecut in clasa a 8-a nu a facut mai deloc fizica sau chimie.Despre informatica ,ce sa mai discutam? Zero! Nici profesorii nu si-au dat silinta( ca nu e materie de examen), nici elevii nu au aprofundat. Si cum sa vii acum sa spui ca va da examen la fizica si informatica in mai putin de 1 an,cu subiecte cu grad de dificultate „peste medie”??? asta poti implementa pentru cei care incep acum clasa a 5-a.
in al doilea rand, de ce nu iese nimeni sa explice de ce s-a pus problema renuntarii la supravegherea video pe parcursul probei? este revoltator!
Apoi….despre aceste meditatii pe banda face cineva ceva in tara asta? ? De unde sa sustina un parinte meditatii la 4-5 materii? Trebuie sa ne intindem cat ofera scoala, nu sa dam subiecte care pot fi rezolvate doar dupa ani de meditatii, cate 5 intr-o grupa,caci meditatiile nici macar nu se mai fac 1 la 1…..
Pentru cei care lovesc in copii,spunand ca „noi faceam”, „noi eram”, „noi invatam”, da!, dar si scoala oferea altceva. Nu multi au avut parinti care sa ii sprijine in rezolvarea temelor sau bani pentru meditatii. Si au razbit pentru ca scoala oferea mult mai mult. De ce nu mai ofera scoala? Din foarte multe motive, nu sunt de vina doar profesorii. Parintele intra cu picioarele in activitatea profesorului, au ajuns sa le fie teama sa faca performanta,sa nu cumva sa lezeze pe cineva care nu tine pasul si nu ia 9 sau 10. Clasele sunt pline de elevi cu cerinte educationale speciale, nu se mai poate face ora asa cum ” se facea pe vremea noastra”, cand nu misca nimeni. Nimic nu se mai poate compara.
Pot sa presupun ca si alti profesori, in afara de cei care predau romana si matematica ,au avut un cuvant de spus in 2023. Dar,totusi, nu pe banii nostri!
Este vina ta ca nu te-ai informat, mai ales ca legea te viza in mod direct avand copil la gimnaziu.
Cand ai scris comentariul te-ai gandit doar la copilul tau, dar te-ai gandit si la un copil care are medalii la olimpiade si concursuri internationale pentru informatica, fizica sau chimie? Ei, acel copil lucreaza la informatica, fizica sau chimie cca 1.000 de ore pe an si poate fi aruncat la liceul din periferie de un alt elev care are talent la romana si a luat 10 la EN.
Dupa cum ai concluzionat si tu in comentariu, sistemul actual incurajeaza non-performanta, ii plafoneaza pe elevi si ii transforma in carne de tun la competitiile in care intalnesc chinezi, coreeni, taiwanezi.
Este dureros, dar eu imi exprim opinia doar d.p.d.v al unui parinte care a crezut in povesti nemuritoare si basme(ca si tine) si are si un copil mai mare care are 8 restante la facultate, dupa 15 min de studiu il apuca transpiratia, ii e foame, ii e sete, il apuca durerea de cap si se duce la culcare…
Noi toți am dat teste, teze , examene de admitere și absolvire.
Nivelul învățământului a scăzut de când nu mai exista examene.
Domnilor profesori am o vârstă și am dat o grămadă de examene de admitere la liceu la facultate și după, și fără meditații acum aveam în jur de 50 % analfabeți și o mulțime de posesori de diplome cumpărate, chiar nu mai este nevoie de examene săracii analfabeți sunt surmenați de atâta învățătură, propun să nu se mai dea niciun examen, domnilor profesori așa nici dvs. nu vă mai stresați, cei care vor dori să învețe vor pleca afară căci oricum o diplomă obținută pe bune nu are nicio valoare în România!
Admiterea la liceu cu subiectele facute de aceiasi cativa profesori ai liceului renumiti nu face altceva decat sa favorizeze coruptia si meditatiile la acei profesori.
Eu ma intreb cum ramane cu acele Colegii care organizeaza concurs la inscrierea in clasa a V-a? La asta nu se gandeste nimeni, oare cate meditatii dau acei profesori copiilor de clasa a III -a si a IV-a?
Daca tot se face evaluare la clasa a IV-a cel mai bine s-ar face inscrierile pe baza acelor rezultate, nu pe un examen la matematica cu subiecte dubioase care urmaresc sa incurce copiii si incurajeaza meditatiile.
sunt mama unui copil care va da evaluarea anul viitor, este foarte greu de luptat cu stresul generat de aceste examene. Copilu este la un Colegiu National din Ploiesti , a terminat cls a VII cu nota 9.95 loc 2 . A muncit la toate materiile iar acum a intrat intr-un stres enorm din cauza acestor examene. Am inceput pregatirile din vacanta . Suntem ingroziti si noi ca parinti ptr ca un copil poate trece prin asemenea stres. Nici noi care suntem absolventi de studii superioare nu am trecut prin asa ceva cand am dat examene de admitere la liceu. Daca sistemul va continua sa-si bata joc de copii si de parinti nu se va intampla decat invevitabilul ca viitorul acestei tari sa fie compromis.
Categoric , nu acestui sistem de examinare suplimentara!
Ar trebui sa ne preocupe starea emotionala a copiilor acestei tari.
Mi se pare ciudata atitudinea Colegiul Lazar . Am avut acum 10 ani , 3 fete care au ajuns cu 10 acolo. la media de liceu și la EN ( doar romana și mate). si au avut corigenta la chimie. Eu propun sa testam real. Nu poate nega realitatea directorul școlii.
coplia mea este momentan a 6 , acolo trece și m a întrebat că oricum are o problema cu franceza, Limba a 2 a ..a zis de ce este nevoie sa invete o limbă moarta . gen latina la a 7 a ..și i am zis in caz că citește cate ceva. că oricum nu o vb nimeni
Dacă știa o boabă de latină învăța mai ușor franceza. Latina e învățată nu (doar) de dragul istoriei noastre, ci și pentru că stă la baza gramaticii limbilor romantice și nu numai (mie de exemplu mi-a ajutat nu doar la franceză ci și la engleză.)
Ce învață ei la a 7a (înainte se studia la a 8a iar la real, la matematică-fizică, și în clasele 9-10, nu știu dacă a rămas așa și la mate-info sau filo) e simplă gramatică, prea puțin vocabular. E o disciplină frumoasă, pentru cei care vor să știe o spoială mai mult decât veșnica română sau matematică necesare pentru evaluarea națională și atât.
Eu zic sa nu mai învețe nimic, decât să știe să semneze și să numere banii, ce atâta stress cu educația?
Si eu cred la fel . Nu își doresc este ok, dar vor pierde niste elevi buni la alte materii la care nu se testeaza evaluarea națională. Dar, cred că nu le pasa. celor care le pasa o sa facă examene.Poate un copil este bun la fizică. cum determina EN asta?
examenul de capacitate nu ar trebui sa aibă nicio legătură cu concursul de admitere.la primul ar trebui 5-6 materii eventual chiar cu admis-respins.
,plus o recomandare in privința ramurii de urmat.concursul de admitere este pe profile ,la unele chiar limba romana nu are ce căuta.liceele de elita primesc automat elevi buni așa că de ce sa mai muncească la un examen profesorii de acolo!
Confirm că la aceste discipline copiii nu fac nimic la ore.Aceste discipline exista doar că sa existe ore pentru profesori.Religia la gimnaziu și liceu nu este necesara.
A zis Bolojan că trebuie reanalizat și instant directorii ,, neînregimentați ” politic s-au activat și ,,NU’ mai mai susțin declarativ admiterea.
Niciuna din aceste declarații NU a existat în 2023 când s-a introdus în lege și profesorii obișnuiți erau foarte activi în a contesta admiterea paralelă.
De fapt vor doar o temporizare, o amânare până in 2028 când sunt alegeri si implicit alte teme mai importante.
Eu cred ca ar trebui organizate exemane de admitere la liceu pentru colegiile cu renume prin introducerea unei materii de profil.
Doamna parlamentar care a initiat proiectul de amanare a acestor examene este doar intr-o cursa populista de a ciupi cateva voturi, ea motiveaza ca aceasta modificare ar fi in graba. Ce graba? Va reamintesc faptul ca legea este din 2023, deci putem concluziona ca s-a tras de timp 3 ani.
Am vazut o alta doamna parlamentar care sustinea abrogarea articolelor de lege referitoare la aceste examene de admitere, motivand ca anumiti copii ar fi defavorizati in favoarea copiilor care au parinti bogati si care investesc mult in educatia copiilor lor. Aici as putea spune ca nu e nimic surprinzator, respectiva doamna pare ca a rostit un citat din operele scrise de Karl Marx si Friederich Engels, fiind pe linia miscarii politice din care face parte.
Daca totusi Doamnele de mai sus vor avea castig de cauza si examenele de admitere nu se vor mai organiza, atunci eu consider ca subiectele de la Evaluare Natinala ar trebui sa fie de nivelul olimpiadelor nationale. Pentru ca nu e posibil ca, la Evaluare, daca un copil care are patru participari la olimpiade nationale de matematica sa cada 5000 de pozitii in lista pentru ca a omis sa scrie un egal, rezulta sau nu stiu se virgula la subiectul 1 care zice sa rezolvi 2x+1 = 3. Ce examen este acela in care mii de candidati au peste 9,50?
Sa analizam cazul unui liceu de top, cu profil de informatica, fizica sau chimie.
Daca acest liceul face performanta si anual elevii sai castiga zeci de medalii la olimpiade si concursuri internationale, cum poate el sa isi selecteze acesti elevi care muncesc? Pentru ca un copil care a luat 4 ani medalie la olimpiada de chimie, fizica, matematica sau informatica poate nu e bun(sau nu mai are timp) la romana si primeste la Evaluare nota 8,50 la romana. Astfel, el se claseaza pe locul 8759 la nivelul tarii si ajunge la liceul de pe pozitia nr. 86. E corect sa defavorizam pe cei mai buni olimpici, se gandeste cineva si la ei? De ce trebuie sa fie defavorizat un copil care munceste?
Daca se mentine legea cu examenele de admitere impactul fraudelor ar fi mic. Pentru ca sunt un numar redus de licee de top, iar locurile acestea speciale sunt limitate. Daca unul va ajunge cu pile sau prin spaga sa ocupe nemeritat un loc la un liceul de top, acest copil nu ar putea sa reziste in acel mediu super-concurential cu elevi olimpici, ar tine-o din corigenta in corigenta. Deci, care e spilul?
Va mai recomand sa faceti o analiza la rece si sa va ganditi daca este normal ca un copil (exemplu de gimnaziu) sa studieze, intr-un numar considerabil de ore, urmatoarele materii:
-Educație socială
– Educație interculturală
-Educație muzicală
-Educație plastică
-Religie
-Elemente de limbă latină și de cultură romanică
-Educație tehnologică și aplicații practice
-Arte plastice.
Religie 13 ani, pe bune?