Comasarea comunelor ajunge și la școli: proiectul de unire voluntară nu prevede nimic despre învățământ, dar legea educației lasă o singură școală cu personalitate juridică pe UAT și poate tăia decontul navetei elevilor și profesorilor

0 vizualizări
Foto: gov.ro
Ministerul Dezvoltării a pus vineri în transparență publică proiectul de ordonanță de urgență privind comasarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale. Proiectul nu conține nicio prevedere despre școli, grădinițe sau rețeaua școlară. Efectele pentru elevi, părinți și profesori vin însă automat din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, unde mai multe reguli sunt legate de unitatea administrativ-teritorială, nu de localitate. În UAT-urile care au în total sub 500 de elevi, legea permite o singură școală cu personalitate juridică, câte una pentru fiecare limbă de predare. Decontul navetei pentru elevii din primar și gimnaziu depinde, la rândul lui, de faptul că învață în altă UAT decât cea de domiciliu.

Proiectul de Ordonanța stabilește procedura prin care două sau mai multe comune, orașe sau municipii învecinate din același județ se pot uni într-o singură unitate administrativ-teritorială. Prioritate au UAT-urile cu cel mult 1.500 de locuitori. Potrivit preambulului, în această categorie intră 429 de comune, cu 479.290 de locuitori. Populația lor a scăzut cu 35% între 2002 și 2011 și cu încă 15,93% între 2011 și 2021.

Comasarea pornește din consiliile locale, care trebuie să voteze cu majoritate absolută. Urmează un referendum în fiecare localitate implicată, apoi o lege adoptată de Parlament. Noua unitate administrativă ia naștere de drept la alegerile locale la termen din 2028. Ministrul Alexandru Stoica a spus la briefingul de la Guvern că 2027 este anul în care comunitățile pot decide.

Proiectul exclude reorganizarea județelor, la articolul 1 alineatul 4. Ca stimulente, oferă două lucruri. Primul este reducerea cu 50%, timp de cinci ani, a impozitului pe clădirile rezidențiale și pe terenurile din intravilan ale persoanelor fizice. Al doilea este Programul START Reforma Administrativă, de 4 miliarde de lei pentru 2027 și 2028, din care fiecare beneficiar selectat primește cel puțin 4 milioane de lei. Printre investițiile eligibile, Anexa 2 enumeră „investiții în servicii educaționale, de tineret și sport”. Propunerile de amendamente pot fi trimise în următoarele 10 zile.

Ce lipsește din text: școala

Ordonanța reglementează în detaliu preluarea patrimoniului, a personalului primăriilor, a contractelor cu fonduri europene și a documentațiilor de urbanism. Articolul 10 alineatul 3 prevede că patrimoniul și personalul „instituțiilor publice cu personalitate juridică” ale localităților comasate se preiau de drept de noua unitate. Textul nu precizează dacă școlile intră în această categorie. Nu face nicio trimitere la Legea 198/2023 și nu spune cum se corelează comasarea UAT-urilor cu organizarea rețelei școlare.

O singură școală cu personalitate juridică pe UAT

După modificările aduse prin Legea 141/2025, articolul 16 alineatul 1 din legea educației condiționează personalitatea juridică a unei școli de minimum 500 de elevi. Comunele mici sunt protejate prin două excepții, ambele legate de UAT.

Prima este alineatul 2 al aceluiași articol. În unitățile administrativ-teritoriale unde numărul total al elevilor nu atinge pragul, se organizează o singură unitate de învățământ cu personalitate juridică. Dacă trei comune cu câte o școală se unesc, iar noul UAT tot nu ajunge la 500 de elevi, legea permite o singură școală cu personalitate juridică în loc de trei. Celelalte două devin structuri arondate, fără director, secretariat și contabilitate proprii.

A doua excepție este alineatul 9. Unitățile de nivel gimnazial sau liceal „unice în municipiu, oraș sau comună” funcționează cu personalitate juridică indiferent de numărul de elevi. După comasare, o școală gimnazială care era singura din comuna ei nu mai este unică în noul UAT. Pierde astfel protecția care o ținea în viață ca unitate de sine stătătoare.

Ministrul delegat pentru preuniversitar, Sorin Ionescu, a descris exact acest efect într-un interviu recent, cu o zi înainte de lansarea proiectului. El a invocat prevederea potrivit căreia în fiecare UAT trebuie să avem o școală cu personalitate juridică și a explicat că trei unități de învățământ dintr-un UAT ar avea un singur management sau un singur director. Legea spune însă mai mult decât a spus ministrul. Pentru UAT-urile mici, ea nu garantează doar cel puțin o școală cu personalitate juridică, ci stabilește că se organizează una singură.

Ionescu a spus că școlile rămân pe loc și că „ar fi o greșeală să începem să transportăm copiii între localități”. A adăugat că nici nu există resursa de transport necesară. Promisiunea nu apare în niciun act normativ, iar legea educației leagă și transportul de UAT.

Articolul 83 alineatul 2 litera b^1 prevede că statul decontează transportul județean pentru elevii din primar și gimnaziu care „nu pot fi școlarizați în unitatea administrativ-teritorială în care își au domiciliul”. Un copil care face azi naveta de la gimnaziul din comuna lui la cel din comuna vecină se află în altă UAT decât cea de domiciliu, deci intră sub această prevedere. După comasare, ambele sate fac parte din aceeași unitate administrativă, iar condiția din lege nu mai este îndeplinită.

Pentru liceeni, regula de la litera b este formulată diferit și vizează școlarizarea „în altă localitate decât cea de domiciliu”. Textul nu clarifică dacă satele dintr-un UAT comasat sunt considerate localități distincte în acest sens. Nici ordonanța MDLPA, nici Ministerul Educației nu au abordat subiectul.

Tot UAT-ul contează și pentru clasele simultane. Articolul 23 alineatul 11 permite organizarea lor în unitățile administrativ-teritoriale izolate sau acolo unde efectivele sunt sub minim și nu se poate asigura transportul școlar.

Ce înseamnă pentru părinți

Ordonanța aduce câteva lucruri concrete. Părinții nu trebuie să își schimbe actele de identitate, iar actualizările în registre se fac gratuit. Impozitul pe casă și pe terenul din intravilan scade la jumătate timp de cinci ani. În fiecare fostă comună rămâne un punct de lucru al primăriei. La briefing, Stoica a spus că acolo va lucra un singur funcționar, deși textul ordonanței lasă numărul în seama consiliului local.

Rețeaua școlară se aprobă prin hotărâre a consiliului local, cu avizul conform al direcției județene de învățământ, potrivit articolului 19 alineatul 6. Proiectul MDLPA interzice însă, la articolul 7 alineatul 3, ca vechile consilii să adopte în perioada de tranziție hotărâri care angajează noua unitate pe termen lung. Legea educației are o soluție de rezervă: dacă autoritățile locale nu emit hotărârea, ministrul educației aprobă rețeaua prin ordin, până la 1 februarie. Nimeni nu a explicat încă cum se va aplica acest mecanism în localitățile care se comasează.

Pentru comunitățile cu minorități naționale, articolul 16 alineatul 8 din legea educației păstrează cel puțin o unitate cu personalitate juridică pentru fiecare limbă de predare, chiar și cu efective mai mici. La rândul său, articolul 23 alineatul 1^3 coboară pragul la 60% din cel general pentru învățământul în limbile minorităților. Ordonanța MDLPA protejează separat dreptul de folosire a limbii materne în administrație, acolo unde minoritatea avea cel puțin 20% în oricare dintre comunele comasate.

Ce înseamnă pentru profesori și directori

Proiectul reglementează doar personalul primăriilor, pentru care prevede preluarea integrală și interzicerea reducerii posturilor ocupate timp de cel puțin un an. Personalul școlilor nu este menționat.

Efectul direct ar apărea la funcțiile de conducere și la personalul administrativ. Fiecare școală care devine structură arondată înseamnă un post de director, un secretariat și o contabilitate proprie mai puțin. Pentru profesori, schimbarea angajatorului ar însemna și o nouă încadrare, cu norme care se pot completa între școlile din noul UAT. Ministerul Educației nu a comunicat câte unități sau câte posturi ar putea fi vizate.

Reorganizarea ar veni peste valul declanșat de Legea 141/2025. Ministerul Educației a comunicat în august 2025 că 507 unități și-au pierdut personalitatea juridică, iar 850 au fost implicate în reorganizare. Un răspuns ulterior către Parlament indică 1.098 unități în reorganizare. Ministrul nu a precizat cum se leagă noua reformă de aceste cifre.

Inspectoratele și județele

Ministrul Sorin Ionescu a mers mai departe decât proiectul MDLPA. „E clar că dacă în loc de 41 de județe vom avea 15, n-o să mai avem nevoie de 41 de inspectorate școlare”, a spus ministrul. Legea 198/2023 prevede deja, la articolul 116, reorganizarea inspectoratelor școlare în direcții județene de învățământ preuniversitar. Ministrul nu a dat un calendar și a spus că va comunica o politică clară după ce textul legii va fi clar.

Ministrul Dezvoltării a dat la briefing un răspuns diferit. Întrebat dacă se discută comasarea județelor, Stoica a spus că, din ce știe el, la ora actuală nu. În aceeași ședință, Guvernul a aprobat un memorandum pentru un comitet interministerial care, în 120 de zile, trebuie să evalueze scenarii de reorganizare a comunelor, orașelor și județelor, inclusiv implementarea etapizată.

Primul caz anunțat: o comună legată de un liceu din oraș

La briefing, ministrul Stoica a fost întrebat despre comuna Pănătău din județul Buzău, unde tatăl său este primar la al șaptelea mandat. Stoica a răspuns că Pănătău se va comasa, „mai mult ca sigur”, cu orașul Pătârlagele. Ca argument, a invocat serviciile publice pe care comuna le folosește deja în oraș, între care Liceul „Radu Vlădescu” și stația de epurare.

Edupedu.ro a solicitat Ministerului Educației și Ministerului Dezvoltării precizări despre regimul școlilor din unitățile administrative comasate, despre decontarea transportului elevilor și despre numărul unităților de învățământ care și-ar putea pierde personalitatea juridică. Vom publica răspunsul când îl vom primi.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *