Revine norma didactică de predare la 18 ore, respectiv 16 ore pentru profesorii cu vechime peste 25 de ani și grad didactic I? Ce mai primesc profesorii în afară de promisiuni de la miniștrii Educației?

0 vizualizări
Foto: © LCVA | Dreamstime.com
Din anul școlar trecut, norma didactică de predare a crescut, în medie, cu 2 ore pentru profesori, după ce Legea 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan, a modificat Legea învățământului preuniversitar nr. 198.2023. Cu toate acestea, sunt profesori pentru care norma didactică a crescut cu 4 ore. Este vorba de cei cu vechime de 25 de ani și grad didactic I. Momentan, profesorii primesc doar „vorbe goale”, promisiuni, fără fapte concrete în privința orelor de predare pe săptămână.

Din partea miniștrilor Educației, profesorii vor inițiative, un plan concret, nu doar să fie niște buni comunicatori. În urmă cu aproape o lună, mai exact pe 21 octombrie, Sorin Costreie și Sorin Ionescu au preluat mandatul la Ministerul Educației și Cercetării.

La ceremonia de preluare a mandatului, Sorin Costreie a spus că „educația este în centrul atenției politice. Să sperăm că va și rămâne”:

„Mulțumim și domnului prim-ministru, ați văzut că a venit aici și nu este doar un simplu act simbolic, ci educația este în centrul atenției politice. Să sperăm că va și rămâne până la sfârșitul mandatului și să sperăm că se vor vedea și rezultate, pentru că noi pentru asta suntem aici, pentru a avea niște rezultate palpabile la sfârșitul mandatului nostru, care când va fi, nu știu, dar încercăm să ne facem treaba cu onestitate și cu dăruire, până în ultima clipă, așa cum a făcut și domnul ministru.”

Tot atunci, Sorin Ionescu afirma că „ce avem noi cu toții în comun este că venim de la firul ierbii, venim de la catedră”.

Din 21 octombrie, după declarațiile miniștrilor Educației, profesorii și angajații din școli așteaptă ca măsurile din Legea Bolojan să fie corectate și norma didactică să revină la 18 ore de predare, respectiv 16 ore de predare pentru profesorii cu 25 de ani vechime și grad didactic I.

De menționat este că, pe 19 octombrie, la audierea din Parlament, Sorin Ionescu a declarat că și el este unul dintre cei direct afectați de creșterea normei didactice de predare. Acesta a precizat chiar că, pe lângă cele 20 de ore de predare, profesorul face și foarte multe activități birocratice. Cu alte cuvinte, Sorin Ionescu aducea în atenție activitatea încărcată a unui cadru didactic.

„A fost o întrebare dificilă, cea cu 20 de ore, și să știți că și eu sunt unul dintre cei direct afectați. Dar să știți că, dincolo de cele 20 de ore la catedră, profesorul mai face și foarte, foarte multe activități care țin de partea birocratică. De aceea, cred că discuția trebuie dusă nu doar spre câte ore stă profesorul Ionescu în fața copiilor, ci trebuie dusă și în ideea de a-l face pe profesor să fie cât mai mult la clasă. (…)”

Rămâne de văzut ce va face Sorin Ionescu pentru profesori, având în vedere că știe realitatea din sălile de clasă și activitățile pe care le au de făcut cadrele didactice zi de zi.

Ce au primit profesorii în ultima lună de la cei doi miniștri ai Educației?

Pe 1 noiembrie, Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar, explica la TVR Info cum a fost încurcat, ca director, de creșterea normei didactice de predare: „„Da, asta m-a încurcat ca director. Vă spun și de ce. Din iarna acelui an, începusem procesul de mobilitate a personalului didactic, constituisem catedre, dădusem continuitate pe post unor oameni, dădusem viabilități pe post unor oameni.”

Acesta a spus că a trebuit să renunțe la profesori și a fost pus în situația de a le spune unor debutanți că nu mai sunt ore pentru ei în anul următor:

„A venit acel topor și a trebuit de la 18 ore să trecem la 20. Să știți că n-a fost doar de la 18 la 20, pentru că legea spunea că, după după 25 de ani, o serie de cadre didactice puteau să mai renunțe la 2 ore. Deci, am avut destul de mulți colegi care aveau 16 ore normă didactică și atunci creșterea a fost de la 16 la la 20 de de ore. Practic, a trebuit să renunț la o serie de profesori, să le spunem: «ne pare rău, trebuie să mergi într-o ședință publică, trebuie să te duci și să îți alegi (ore – n.red) într-o altă unitate de învățământ». Și să știți că lucrul care m-a încurcat, ca să vă citez, a fost acela de a le spune unor tineri pe care îi vedeam cu un mare potențial didactic că «îmi pare foarte rău, nu mai avem ore pentru tine în anul următor».”

Din aceste declarații, profesorii au observat că ministrul Sorin Ionescu cunoaște efectele Legii Bolojan, știe atmosfera din cancelarie. Singurul lucru pe care îl vor cadrele didactice de la conducerea Ministerului Educației și Cercetării este acțiunea, adică să vină cu proiectul de reducere a normei didactice.

Menționăm că este dificil ca reducerea normei didactice să se facă în timpul cursurilor, pentru că orele profesorilor au fost distribuite pentru anul școlar 2026-2027, astfel încât normele să fie acoperite. Dacă Ministerul Educației și Cercetării va face ceva în acest sens, probabil că, din anul școlar 2027-2028, norma didactică ar putea să revină la 18 ore. Dar până la o măsură concretă, profesorii primesc doar un discurs oratoric din partea miniștrilor Educației.

Tot pe 1 noiembrie, Sorin Ionescu semnala cât este de greu pentru un profesor debutant să predea în mai multe școli, fiind un efect al creșterii normei didactice. „Când ești în mai multe unități de învățământ, îți este foarte greu să te mai atașezi și să mai înțelegi specificul, pentru că tu devii un fel de navetist între școlile respective”, a spus oficialul.

Ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar a declarat că, în general, profesorii de discipline cu o singură oră pe săptămână sunt cei care merg să predea în „5-6-7 unități de învățământ”, astfel încât să-și acopere norma.

Precizăm că în multe localități sunt probleme cu decontarea navetei. Pe lângă faptul că profesorii merg în mai multe școli pentru a avea norma completă (școlile pot să nu fie în aceeași localitate), mulți dintre ei își acoperă singuri naveta.

  • Edupedu.ro a scris la începutul anului că sunt profesori care plătesc și 900 de lei lunar pentru navetă, fără să le fie decontată. De exemplu, Ioana Pourtzoglou, profesoară de Limba română la Școala Profesională de Industrie Alimentară din Țibana, a povestit că „e un program copleșitor”: „5 zile pe săptămână săptămână să te trezești dimineața și să vii seara, luând în calcul și condusul, pentru că ajungi să conduci în fiecare zi cel puțin 2 ore și jumătate dus-întors”. Vezi aici declarațiile complete

Marți, 3 noiembrie, sindicatele profesorilor s-au întâlnit cu miniștrii Sorin Costreie și Sorin Ionescu. Reprezentanții profesorilor au cerut, printre altele, repararea măsurilor anti-educație din Legea nr. 141/2025: norma didactică, efectivele la clasă și tariful la plata cu ora.

La o zi după întâlnirea cu sindicatele, Sorin Costreie a anunțat că unele măsuri din Legea 141/2025 ar trebui reanalizate, dar Costreie nu precizează ce măsuri din Legea 141 are în vedere, nu oferă cifre și nu indică un calendar. Ministrul scrie că acest lucru „apare explicit” în programul de guvernare.

Referitor la norma didactică, Sorin Ionescu a spus pe 3 noiembrie că Ministerul Educației și Cercetării ar putea reveni imediat la norma didactică de 18 ore, singura condiție fiind finanțarea.

Ionescu a declarat într-un interviu pentru Educație Privată că revenirea la 18 ore este un obiectiv al actualei conduceri a ministerului, dar nimeni nu poate anticipa cum vor arăta bugetul și economia în 2027. Din perspectiva ministerului, a afirmat el, instituția e „pregătită mâine dimineață să revenim la 18 ore”, iar singurul lucru care lipsește sunt banii pentru educație.

Pe 6 noiembrie, Sorin Ionescu îi compătimește pe profesori și le transmite că s-au făcut niște nedreptăți. Oficialul a precizat că Legea Bolojan a produs nu doar scăderea veniturilor, ci și senzația că profesorii sunt singurii care fac sacrificii sociale.

Sorin Ionescu declară că trebuie „să intervenim reparatoriu”, dar „să nu se aștepte nimeni că peste noapte se vor întâmpla minuni”.

„De aceea, trebuie, pe de o parte, să intervenim reparatoriu. Sigur că avem aici această restricție financiară și să nu se aștepte nimeni că peste noapte se vor întâmpla minuni, dar e un lucru la care ținem.”

Pe 12 noiembrie, la EuroNews România, Sorin Ionescu aducea în atenție că „cele 20 ore însă sunt dublate de foarte, foarte multe activități care de multe ori nu sunt normate”. Oficialul precizează că, „până nu vedem cifrele bugetului, nu putem promite faptul că vom umbla la cele 20 de ore (…).”

Acesta recunoaște că dezbaterea în privința normei didactice a fost nedreaptă:

„Aici a fost o dezbatere nedreaptă și incorectă în relația cu profesorii. În momentul în care a apărut acea ordonanță, discuția în mediu public a fost ceva de genul: «un profesor nu muncește decât 18 ore, haideți să îi mai dăm încă 2 ore». Și, la un moment dat, inclusiv cunoștințe personale îmi spuneau: «hai să fim serioși! 20 de ore. Noi muncim 50-60 de ore și nu avem niciun fel de problemă»”, a declarat ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar.

  • Discurs oratoric am avut și din partea lui Daniel David, care jumătate de an a problematizat corect și cu multe argumente din practică multe probleme din învățământ, vorbind despre schimbări de paradigma și logica de reformă, dar în final a făcut doar contabilitatea impusă de partide și de Bolojan contra profesorilor, fără fundamente științifice sau educaționale.
  • De remarcat este cât de repede a trecut prin parlament degrevarea pentru directori și inspectori, devenită modificare de lege în 3 săptămâni, dar, pentru profesori, toate măsurile luate sunt tot acolo, deși programul de guvernare prevede reversarea lor. Coincidență, cu PSD la guvernare, toate proiectele de impact bugetar pe educație, care privesc profesorii și bursele elevilor sau studenților, au înghețat.
Despre profesorii cu 25 de ani vechime și grad didactic I

În septembrie, Mihai Dimian, ministrul al Educației la acea vreme, a declarat că susține reducerea normei didactice pentru profesorii cu peste 25 de ani vechime și gradul I la 18 ore din anul școlar 2027-2028 și că este o măsură „fezabilă”, dar a precizat că trebuie identificată sursa de finanțare. Impactul bugetar estimat este cuprins între 800 de milioane și 1 miliard de lei.

Amintim că inițiativa legislativă care prevede reducerea cu 2 ore a normei didactice pentru profesorii cu peste 25 de ani vechime și gradul didactic I (începând cu anul școlar 2026-2027) este blocată la Senat, după cum spunea fostul ministru Mihai Dimian.

Guvernul Bolojan nu a susținut reducerea normei didactice cu 2 ore pentru profesorii cu peste 25 de ani vechime și gradul I, pentru că ar costa 1,1 miliarde de lei pe an și ar presupune 7.200 de norme suplimentare, conform unui punct de vedere transmis pe 3 septembrie.

Anul trecut, președintele sindicatului SIPA Muntenia, Adrian Voica, a explicat ce înseamnă, de fapt, creșterea normei didactice de predare: „Colegii cu peste 25 de ani vechime și gradul didactic I au 4 ore în plus pe săptămână. Într-o lună sunt 16 ore efectuate fără a fi plătiți, ceea ce înseamnă o reducere mascată a salariului cu 25%.”

Despre reducerea mascată a salariului a vorbit și George Purcaru, vicepreședintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ. Vezi aici declarațiile

Ce s-a mai întâmplat în vară

În iunie, peste 3.000 de profesori au cerut, printr-o petiție, revenirea la norma didactică de predare de 18 ore pe săptămână. Petiția a fost inițiată de către Asociația Română a Profesorilor Francofoni.

Potrivit datelor sindicatelor, pe 25 iunie, peste 500 de profesori au pichetat Palatul Parlamentului. În aceeași zi, reprezentanții profesorilor au depus cele peste 160.000 de semnături strânse pentru anularea măsurilor anti-educație din Legea nr. 141/2025.

Este vorba despre inițiativa cetățenească depusă la Camera Deputaților, sub formă de proiect de lege, la începutul lunii februarie 2026, prin care reprezentanții sindicatelor cer încetarea efectelor legii nr. 141/2025, care a crescut norma didactică de predare, a înjumătățit tariful la plata cu ora pentru profesori și a crescut efectivele de elevi/preșcolari/ antepreșcolari la clasă/grupă, după cum a scris Edupedu.ro la acel moment.

Efectele creșterii normei didactice de predare

Recent, Mircea Miclea, profesor de științe cognitive aplicate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) și fost ministru al Educației, a avertizat că „în curând nu o să mai avem profesori.”

Mircea Miclea a explicat ce înseamnă, de fapt, creșterea normei didactice de predare pentru profesorii din rural, precizând că aceștia sunt nevoiți să meargă în mai multe școli pentru a avea norma completă:

„Decizia care a fost luată, cu plus 2 ore pentru cadre didactice, nu înseamnă 2 ore, înseamnă o navetă în plus. În mediul rural, majoritatea școlilor sunt gimnaziale. În afară de profesorii de matematică și de română, care își pot face norma probabil într-o singură școală, profesorii de fizică, de chimie, de biologie trebuie să meargă în câteva (școli -n.red). De ce să mai meargă acolo?”

Și Florian Lixandru, șeful Inspectoratului Școlar al Municipiului București, a vorbit despre efectele creșterii normei didactice de predare și a declarat că „am avut foarte mulți colegi care au renunțat, s-au pensionat, chiar dacă aveau posibilitatea să beneficieze de acea prelungire de 3 ani peste vârsta standard”. 

Ce arată documentele oficiale

Inspectoratul Școlar al Municipiului București semnalează că schimbările normative frecvente privind norma didactică și incertitudinile la început de an ar putea să genereze proteste sau absenteism, potrivit unui document publicat de instituție. Este vorba despre planul managerial pentru anul școlar 2026-2027.

Conform ISMB, motivația profesorilor poate fi afectată de nemulțumirile generate de creșterea normei didactice și schimbarea regulilor din calendarul de mobilitate pentru anul școlar 2026-2027.

Migrarea profesorilor calificați către alte domenii de activitate mai bine plătite este una dintre amenințările identificate de Inspectoratul Școlar al Municipiului București. Și Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara a semnalat că profesorii pleacă spre alte domenii de activitate.

În primul an școlar de aplicare a Legii 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan, numărul cadrelor didactice din învățământul secundar a scăzut cu 5.937 de profesori, potrivit datelor INS analizate de Edupedu.ro. De la gimnaziu au plecat 2.750 de profesori și de la liceu 3.187 de profesori. Adică exact acolo unde norma de predare a crescut de la 18 la 20 de ore, în medie, și de la 16 la 20 pentru profesorii cu experiență.

Scăderea din 2025 vine după un an de creștere. În 2024, personalul didactic din preuniversitar crescuse cu 4.333 de persoane față de 2023. În 2025, tendința s-a inversat, iar diferența este vizibilă pe nivelurile de învățământ analizate.

Nivel de învățământ202320242025Variație 2024-2025
Gimnazial67.32768.72665.976-2.750 (-4,0%)
Liceal53.68954.78751.600-3.187 (-5,8%)

Sursa: INS, TEMPO Online, tabelul SCL104A, număr de persoane.

La gimnaziu și liceu lucrează în 2025 cu 5.937 de profesori mai puțin decât în 2024, o scădere de 4,8%. În învățământul special gimnazial, unde norma a crescut de la 16 la 18 ore, INS înregistrează o scădere și mai mare: de la 4.723 la 3.991 de cadre didactice (-15,5%).

Despre norma didactică a profesorilor

Conform Legii Bolojan, normele didactice sunt:

  • pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
  • pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
  • excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
  • profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
  • în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
  • cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister

În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.

A fost prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.

Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.

Foto: © LCVA | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *