Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar, a vorbit despre norma didactică de predare și a spus că „cele 20 ore însă sunt dublate de foarte, foarte multe activități care de multe ori nu sunt normate”. „E drept că, până nu vedem cifrele bugetului, nu putem promite faptul că vom umbla la cele 20 de ore (…)”, a spus oficialul, joi, 12 noiembrie, la EuroNews România.
- Amintim că, începând cu anul școlar 2025-2026, norma didactică de predare a crescut, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
„Aici a fost o dezbatere nedreaptă și incorectă în relația cu profesorii. În momentul în care a apărut acea ordonanță, discuția în mediu public a fost ceva de genul: «un profesor nu muncește decât 18 ore, haideți să îi mai dăm încă 2 ore». Și, la un moment dat, inclusiv cunoștințe personale îmi spuneau: «hai să fim serioși! 20 de ore. Noi muncim 50-60 de ore și nu avem niciun fel de problemă»”, a declarat ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar.
Sorin Ionescu a menționat că cele 20 de ore de predare sunt dublate de multe activități care nu sunt normate: de la comisii și până la „o serie de obligații pe care cadrul didactic le are în relația cu elevii sau cu părinții”. Ministrul delegat a promis că în perioada următoare o să vină cu o flexibilizare a activităților pe care profesorii le fac în afara clasei:
„Când vorbim de cele 20 de ore, ne referim la norma didactică, adică la ceea ce face cadrul didactic în momentul în care intră la clasă. Cele 20 ore însă sunt dublate de foarte, foarte multe activități care de multe ori nu sunt normate, de la comiții și comitete, ca să-l parafrazez pe nenea Iancu, până la o serie de obligații pe care cadrul didactic le are în relația cu elevii sau cu părinții. Acest număr de ore, practic, se dublează sau se triplează. E drept că, până nu vedem cifrele bugetului, nu putem promite faptul că vom umbla la cele 20 de ore, dar putem promite că în perioada următoare vom veni cu o flexibilizare a celorlalte ore sau a celorlalte activități pe care cadrul didactic le face în afara clasei.”
Oficialul a declarat că rolul profesorului este să stea în mijlocul elevilor, nu să facă burse sociale și rapoarte:
„Rolul profesorului, rolul învățătorului, rolul profesorului consilier este să stea în mijlocul copiilor, să aducă plus valoare în relația cu aceștia, nu să facă, nu știu, burse sociale sau să întocmească rapoarte peste rapoarte sau hârtii la hârtii.”
Pe 8 noiembrie, Florian Lixandru, șeful Inspectoratului Școlar al Municipiului București, a vorbit despre efectele creșterii normei didactice de predare și a declarat că „am avut foarte mulți colegi care au renunțat, s-au pensionat, chiar dacă aveau posibilitatea să beneficieze de acea prelungire de 3 ani peste vârsta standard”. Declarațiile au fost făcute la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
Vicepreședintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, George Purcaru, a declarat că trebuie să fie reparate norma didactică, numărul de elevi la clasă și plata cu ora. „Am ajuns la peste 6.300 de profesori necalificați astăzi în învățământ, ceea ce este inadmisibil, dacă ne dorim un învățământ de calitate”, a spus acesta miercuri, 4 noiembrie, la Prima News.
Informații de context
Inspectoratul Școlar al Municipiului București semnalează că schimbările normative frecvente privind norma didactică și incertitudinile la început de an ar putea să genereze proteste sau absenteism, potrivit unui document publicat de instituție. Este vorba despre planul managerial pentru anul școlar 2026-2027.
Conform ISMB, motivația profesorilor poate fi afectată de nemulțumirile generate de creșterea normei didactice și schimbarea regulilor din calendarul de mobilitate pentru anul școlar 2026-2027.
Migrarea profesorilor calificați către alte domenii de activitate mai bine plătite este una dintre amenințările identificate de Inspectoratul Școlar al Municipiului București. Și Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara a semnalat că profesorii pleacă spre alte domenii de activitate.
În primul an școlar de aplicare a Legii 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan, numărul cadrelor didactice din învățământul secundar a scăzut cu 5.937 de profesori, potrivit datelor INS analizate de Edupedu.ro. De la gimnaziu au plecat 2.750 de profesori și de la liceu 3.187 de profesori. Adică exact acolo unde norma de predare a crescut de la 18 la 20 de ore, în medie, și de la 16 la 20 pentru profesorii cu experiență.
Scăderea din 2025 vine după un an de creștere. În 2024, personalul didactic din preuniversitar crescuse cu 4.333 de persoane față de 2023. În 2025, tendința s-a inversat, iar diferența este vizibilă pe nivelurile de învățământ analizate.
| Nivel de învățământ | 2023 | 2024 | 2025 | Variație 2024-2025 |
|---|---|---|---|---|
| Gimnazial | 67.327 | 68.726 | 65.976 | -2.750 (-4,0%) |
| Liceal | 53.689 | 54.787 | 51.600 | -3.187 (-5,8%) |
Sursa: INS, TEMPO Online, tabelul SCL104A, număr de persoane.
La gimnaziu și liceu lucrează în 2025 cu 5.937 de profesori mai puțin decât în 2024, o scădere de 4,8%. În învățământul special gimnazial, unde norma a crescut de la 16 la 18 ore, INS înregistrează o scădere și mai mare: de la 4.723 la 3.991 de cadre didactice (-15,5%).
Bogdan Ștefan, profesor de Istorie și director al Liceului „Avram Iancu” din Brad, a declarat că, din păcate, „sistemul nostru educațional se confruntă cu destul de multe nemulțumiri și aș putea spune multe frustrări”. „Referindu-mă în mod specific la cancelaria noastră, cred că lucrurile stau oarecum mai bine decât media națională”, a adăugat acesta. Declarațiile au fost făcute vineri, 18 septembrie, la Prima News.
Despre norma didactică a profesorilor
Conform Legii Bolojan, normele didactice sunt:
- pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
- pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
- excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
- profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
- în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
- cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister
În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.
A fost prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.
Citește și:
Sorin Ionescu: Lucrul care mi se pare cel mai jignitor în momentul de față în sistemul de învățământ este plata cu ora. Nu poți să plătești un cadru didactic cu studii superioare la nivelul unui muncitor necalificat
Consecințe creștere normă didactică. Șeful ISMB: Am avut foarte mulți colegi care au renunțat, s-au pensionat. Au motivat această creștere a obligației de catedră
Florian Lixandru, șeful ISMB: Norma didactică de predare să fie de 18 ore, dar profesorii să aibă niște activități obligatorii în fișa postului, cum ar fi participarea la examenele naționale. Ne confruntăm cu o problemă în ceea ce privește asigurarea resursei umane la examenele naționale
Norma didactică a profesorilor și plata cu ora trebuie să fie reparate, spune George Purcaru, FSLI: Legea Bolojan a generat un dezastru. Am ajuns la peste 6.300 de profesori necalificați astăzi în învățământ, ceea ce este inadmisibil
