Ce nu poate înlocui inteligența artificială în relația profesor-elev? Profesoara Maria Rados: Emoția, în primul rând, pentru că un profesor, în momentul în care intră în sala de clasă, nu furnizează doar niște cunoștințe. În plus, e nevoia de a avea un model în fața ta

0 vizualizări
Foto: ID 41532728 | High School © Monkey Business Images | Dreamstime.com
Maria Rados, profesoară de Istorie, a declarat că emoția nu poate fi înlocuită de inteligența artificială. „Un profesor, în momentul în care intră în sala de clasă, nu furnizează doar niște cunoștințe. El creează acolo o atmosferă cu emoții, cu bucurii, cu neliniști”, a spus profesoara într-un interviu pentru Radio Iași. Adina Romanescu, director al Liceului de Informatică „Grigore Moisil” din Iași, a spus că „privirea profesorului nu poate fi înlocuită de nimic”.

Întrebată ce nu poate înlocui tehnologia în relația profesor-elev, directoarea Adina Romanescu a răspuns că „acel bravo pe care îl simți din suflet”. Profesoara Maria Rados a vorbit și despre nevoia elevilor de a avea un model în fața lor: „Personal am avut modele. Profesorul meu de istorie, pe care l-am adorat pentru că îmi plăcea stilul în care explica, îmi plăcea cum ne zâmbea, cum ne încuraja, cum ne certa, avea un mod al lui specific de a ne certa.”

Andreea Daraban: Ce nu poate înlocui inteligența artificială în relația dintre profesor și elev?

Adina Romanescu: Empatia nu o poate înlocui nimic, privirea profesorului nu poate fi înlocuită de nimic, privirea aceea care îți transmite că are încredere în tine, că ceea ce îi spui atunci este important și zâmbetul profesorului, care, la fel, te face să-ți deschizi sufletul și de multe ori cauți un profesor să-i spui că ai și o problemă în plan personal. Asta nu poate niciodată să înlocuiască tehnologia. Acel ”bravo” pe care îl simți din suflet.

Maria Rados: Emoția, în primul rând, pentru că un profesor, în momentul în care intră în sala de clasă, nu furnizează doar niște cunoștințe. El creează acolo o atmosferă cu emoții, cu bucurii, cu neliniști. Un AI întotdeauna îți va spune ce bine ai făcut și niciodată nu o să-ți spună cum e bine să faci mai departe. Și în plus, e nevoia de a avea un model în fața ta. Personal am avut modele. Profesorul meu de istorie, pe care l-am adorat pentru că îmi plăcea stilul în care explica, îmi plăcea cum ne zâmbea, cum ne încuraja, cum ne certa, avea un mod al lui specific de a ne certa. Astea sunt lucruri umane și niciodată AI-ul nu o să poată să le înlocuiască.

Informații de context

Ministrul Educației și Cercetării, Sorin Costreie, a declarat că formarea profesorilor în domeniul inteligenței artificiale ar urma să fie asigurată din fonduri europene, dacă banii de la bugetul de stat nu vor fi suficienți. Acordarea de fonduri Ministerului Educației a fost stabilită în urma unor discuții cu vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu și cu reprezentanții Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), a explicat el. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței „Filosofia inteligenței artificiale”, organizată de Universitatea din București.

Folosirea instrumentelor de inteligență artificială de către profesori, în cadrul unui studiu realizat de cercetători americani în Turcia, nu a dus la scăderea medie a performanței elevilor la învățare, dar a redus motivația elevilor pentru învățare. Aceștia au considerat lecțiile concepute cu AI mai puțin interesante și mai puțin interesante, potrivit studiului publicat anul acesta de profesori de la Universitatea din Pennsylvania și semnalat de publicația de specialitate Edutopia.

Studiul a fost realizat pe un grup de peste 500 de profesori care predau pentru mai mult de 4.500 de elevi în 24 de școli gimnaziale și licee din Turcia. O parte dintre profesori au continuat să-și desfășoare activitatea ca de obicei, fără vreo intervenție anume, în timp ce al doilea grupă a avut acces la un instrument AI dedicat pregătirii lecțiilor, exercițiilor și a altor materiale de predare, precum și o sesiune de pregătire a acestui instrument.

  • Potrivit rezultatelor, elevii din grupul unde lecțiile au fost concepute cu AI au considerat actul predării mai puțin plăcut, mai puțin interesant și mai puțin important, declin pronunțat în cazul profesorilor care au raportat folosirea mai intensă a instrumentului AI. 

Deși, în medie, performanța elevilor nu a fost afectată, ea a scăzut considerabil în cazul elevilor care au raportat cele mai slabe performanțe de predare, caz în care a scăzut și nivelul de încredere al elevilor cu privire la lecții. 

Ministerul Educației și Cercetării a aprobat programele școlare pentru două opționale incluse în oferta națională de curriculum la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), aplicabile din anul școlar 2027-2028. Opționalul „Inteligența artificială (IA) și cetățenia digitală” poate fi propus pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a sau a XII-a, iar „SustenAbilitate 2.0” este pentru clasa a XI-a. Ambele au prevăzută câte o oră pe săptămână.

Programele au fost aprobate prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.808/2026, publicat în Monitorul Oficial din 26 octombrie.

Programa pentru Inteligența artificială îi propune elevului să înțeleagă cum funcționează sistemele de IA și să le folosească în siguranță și responsabil. 

Temele includ protecția datelor personale, verificarea informațiilor generate de IA, identificarea conținutului deepfake, riscul discriminării algoritmice, drepturile de autor și impactul de mediu al sistemelor de inteligență artificială.

Jumătate dintre liceenii participanți la un studiu privind folosirea AI în mediul preuniversitar, publicat miercuri de Edge Institute, spun că au folosit inteligența artificială ca să le rezolve temele. Iar aproape o treime spun că folosesc răspunsurile primite de la AI aproape ca atare. Aproape toți participanții la studiu (98%) declară că au folosit AI în diverse scopuri, iar 84% au spus că o folosesc pentru școală cel puțin o dată pe săptămână.

  • Studiul „Inteligența artificială în învățământul preuniversitar – De la restricționarea utilizării la construirea competenței” a fost realizat pe un eșantion de 3.033 de respondenți, pe baza unui chestionar online distribuit în rândul liceenilor din România (tineri cu vârste între 14 și 20 de ani). Cercetarea s-a desfășurat în septembrie 2026, iar realizatorii de la Edge Institute, care nu declară studiul ca fiind reprezentativ, precizează că datele au fost ponderate după datele INS, cu o marjă de eroare de +/-2,4 pp și un nivel de încredere de 95%.

Potrivit cercetării, AI a intrat în educație nu prin instituții, norme sau politici, ci „de jos în sus, prin utilizare cvasi-universală” în rândul elevilor, foarte rar direcționată de profesori sau specialiști, în condițiile existenței unui „vid normativ” care persistă în acest domeniu.

Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
Formarea profesorilor în inteligența artificială ar urma să fie finanțată din fonduri europene, spune ministrul Sorin Costreie: Sper să conservăm cât mai mult din resursele pe care le avem, dar s-ar putea să urmeze tăieri la multe ministere
Inteligența artificială folosită de profesori pentru lecții a redus motivația elevilor și interesul lor pentru ore, într-un amplu studiu din Turcia: AI tinde să omogenizeze predarea, iar profesorii mai puțin competenți tind să lase totul pe seama acestor instrumente 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *