Ministerul Educației a comis un abuz, vineri, la adresa minorului care ar fi fost agresat sexual, de două ori, la Școala Gimnazială „Nicolae Titulescu” din București, dar și la adresa unui alt elev al acestei unități de învățământ. Instituția guvernamentală a transmis jurnaliștilor care au solicitat informațiile o sinteză a controlului desfășurat la această școală, document în care numele persoanelor menționate în text – inclusiv numele și alte date privind elevul care a fi fost agresat, dar și ale unui alt elev, reclamat pentru „acțiuni agresive și jignitoare” – sunt acoperite cu bandă neagră. Însă aceste date nu sunt anonimizate în documentul ministerului, așa cum este normal pentru protejarea datelor personale: o simplă selectare a textului, într-un document editabil, dezvăluie numele acoperite, deci și identitatea minorilor, în special a minorului aflat într-o situație extremă.
- Identitatea celor doi copii este dezvăluită într-un document în care se cere chiar sprijin pentru aceștia, „în vederea prevenirii stresului posttraumatic și a riscului de marginalizare sau excludere socială, facilitând astfel integrarea socială și culturală a minorilor în mediul școlar”.
Toate datele acoperite cu bandă neagră în documentul transmis de Minister către presă – numele elevului împotriva cărora ar fi fost ținta abuzurilor, clasa acestuia, numele altui elev, numele directoarei, numele persoanei care a transmis reclamații în acest caz, persoanele care semnează documentul în numele Ministerului Educației / Direcția Generală Juridică și Control – pot fi astfel aflate de către oricine, în cazul în care documentul ajunge, în varianta transmisă de minister, către publicul larg.
Este suficient ca segmentele acoperite să fie mutate într-un document editabil și selectate pentru editare, caz în care informațiile apar în întregime, ca text selectat. Iar acele date sunt protejate nu doar „pentru că așa cere GDPR”, anume pentru protecția generică a datelor personale: situația este agravantă deoarece este vorba despre identitatea unui copil care poate deveni, astfel, expus altor abuzuri, dar și ale celui acuzat de comportament agresiv (al cărui nume apare atât cu inițiale, cât și întreg).
- Documentul Ministerului Educației a fost transmis nu doar Edupedu.ro, care a solicitat aceste informații, ci și altor jurnaliști și instituții media, inclusiv televiziuni, care au înaintat solicitări similare și care au acordat o atenție semnificativă cazului Titulescu în ultimele două săptămâni.
Edupedu.ro a decis să nu publice integral documentul transmis de Minister, în versiunea primită. Sumarizăm mai jos, ideile principale, iar la final publicăm o versiune editată, menită să protejeze datele anonimizate:
- Menționăm că documentul a fost publicat de Minister în momentul în care presa aștepta alte informații întârziate, anume cele legate de rezultatele simulării pentru Bacalaureat 2024.
Ce spune sinteza transmisă de Ministerul Educației:
- Că, în cazul incidentului reclamat în iunie 2022, directoarea nu a sesizat Comisia pentru prevenirea și eliminarea violenței și nu a informat ISMB, Direcția pentru protecția copilului (DGASPC Sector 1), Poliția sau alte autorități, încălcând astfel mai multe prevederi legale
- Că, în cazul incidentului reclamat în decembrie 2023, directoarea a sesizat Comisia pentru prevenirea și eliminarea violenței, dar nu au fost identificate dovezi că incidentul a fost raportat ISMB sau către Serviciul Siguranță Școlară. Tot în acest caz, sinteza acțiunii de control spune că directoarea „a dezinformat ISMB cu privire la existența cazurilor de bullying și violență (…)” și ”nu a sesizat” DGASPC Sector 1, Poliția sau alte autorități, cu privire la acest al doilea presupus abuz sesizat
- Că, la ISMB, nu au fost identificate înscrisuri că presupusele abuzuri ar fi fost reclamate la Inspectorat de către petentă sau de către conducerea Școlii Titulescu
- Că în octombrie 2022 la ISMB a fost înregistrată o petiție a unor părinți din clasa din care făcea parte și elevul agresat, în care era reclamat comportamentul altui elev (menționat cu inițiale). Sinteza menționează că printre semnatarii acelei petiții nu se afla și petenta în cele două cazuri de agresiune, „elevul reclamat fiind presupusul agresor al minorului”.
Documentul Ministerului precizează că ISMB s-a autosesizat în acest caz și a format o echipă de control, demarând o cercetare disciplinară față de directoare.
Iar sinteza propune, în urma acestui control, ca măsuri la nivelul Ministerului Educației:
- Să fie sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, pentru neglijență în serviciu
- Să fie monitorizată unitatea de învățământ, „în vederea asigurării unor servicii de consiliere și sprijin psihologic”
- Să fie solicitat, către Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, a unor servicii de consiliere și sprijin pentru cei doi elevi menționați în document,
Scopul acestui sprijin, menționat în documentul în care identitatea minorilor este dezvăluită jurnaliștilor, este: „în vederea prevenirii stresului posttraumatic și a riscului de marginalizare sau excludere socială, facilitând astfel integrarea socială și culturală a minorilor în mediul școlar”
Măsuri propuse pentru ISMB:
- Să monitorizeze activitatea managerială a directorului de la Școala Gimnazială Nicolae Titulescu
- Să evalueze anual activitatea managerială a conducerii acestei școli
- Să includă școala în graficul unei inspecții generale a ISMB
- „Obligativitatea efectuării cu celeritate a unor activități de control cu privire la toate cazurile de violență / bullying raportate la nivel conducerii Inspectoratului Școlar al Municipiului București”
- Să realizeze un registru unic de evidență a audiențelor și o procedură privind organizarea audiențelor
Măsuri pentru Școala Gimnazială „Nicolae Titulescu”:
- Personalul școlii, elevii și părinții să fie informați cu celeritate în legătură cu procedura privind managementul cazurilor de violență
- Să fie întocmit un plan de prevenire și intervenție în cazuri de violență
Documentul detaliat (anonimizat):
